Au mai fost momente grele, unele mult mai grele și mai urâte în istoria noastră, acele momente care i-au unit pe români, nu ca acum, când părem mai dezbinați decât oricând.
Cumva, fără voia noastră, am ajuns să ne radicalizăm atât de mult, încât până și micile și nevinovatele dialoguri se transformă aproape instantaneu în rafale de înjurături, de acuze, de ură.
Din cauza unor nemernici care au confiscat România am devenit apărători ai unor cauze care nu sunt ale noastre. ”Dezbină și condu” produce efecte. Sunt atât de vizibile, încât sărbătorirea Zilei Naționale mi se pare acum o glumă cinică.
Ce sărbătorim? Ce a rămas din ce aveam de sărbătorit cândva? Greu de spus, atât timp cât cuvintele nu mai valorează nici două parale. Ni s-a spus că tot ce se face este pentru binele nostru. E mai bine? Ni s-a spus că politic se va schimba ceva, ceva pentru care s-a și votat, iar acum îi vedem împreună nu doar la parade, ci și la guvernare. Ne-am întors în perioada preelectorală, aceea care determinase oamenii să stea la cozi, în frig, să voteze. Ce să le spui acum? Cât mai valorează pentru ei un cuvânt, o promisiune?
Cu toate astea, poate ne trezim, poate realizăm că vaccinații nu sunt dușmanii nevaccinaților (și invers), poate realizăm că restricțiile ne afectează pe toți, poate învățăm să respectăm deciziile fiecăruia, chiar dacă nu împărtășim aceleași idei și valori. Ar trebui să oprim toată nebunia asta, ca să mai avem ceva de sărbătorit. Ar trebui să înțelegem că binele personal poate însemna răul altuia.
Respectul ar putea să ne reunească, să ne facă mai puternici, mai greu de manipulat și de exploatat. Până atunci, dacă va exista acest ”atunci”, nu sunt foarte convins că avem ceva de sărbătorit. Vorbele goale sunt doar jigniri ale semnificației unei Zile Naționale, într-o țară care este evident că nu-și mai aparține. E cam greu și fără sens să spui că ”sărbătorești” sărăcia, umilința, disprețul.
La mulți ani, România!… dar nu așa cum trăim acum.
PS: Poate că anul trecut a fost mai bine. Citește AICI de ce.
Ce ar trebui să sărbătorim de 1 Decembrie ? Marea Unire sau România Mare (având în cuprindere nordul Bucovinei și Basarabia) , cum vrem să-i spunem .
Astăzi parcă lipsește ceva de acolo , nu-i așa ? Și atunci , când proiectul UNIC al acestei țări ar trebui să fie refacerea acestei Uniri , noi avem parte doar de ” ba pe-a mă-tii!” mai vorbim de unitate și sărbătoare ?
P.S. Probabil că de aceea s-a organizat azi , în fața Catedralei , manifestarea aceea de toată jena , în cea mai veche republică românească .