Știu, e greu, e dezgust, e complicat pentru România. Să știi că întotdeauna se poate și mai rău.
Citesc sondaje, chiar dacă nu sunt fanul manipulărilor, însă vorbesc cu oamenii. De la ei poți afla cel mai bine care este starea de spirit, pentru că tot ceea ce se întâmplă se reflectă în starea noastră de spirit. Nu există nimic mai important decât contactul cu oamenii, fie el și online.
Orietantiv, procentul prezenței la alegerile generale de duminică este estimat, pe undeva, pe la 30%, poate puțin peste. Dureros dar explicabil. Nu este vina niciunui partid politic că am ajuns să trăim într-o criză sanitară. Cu mici diferențe, în întreaga lume criza este gestionată și prin impunerea unor restricții, ceea ce generează nemulțumire. Se putea și mai rău, însă toate statele sunt conștiente că nu se mai poate să fie instituit un nou blocaj general care ar duce la adevăratul dezastru economic.
Așa se face că această criză este gestionată punctual, măsurile fiind țintite pe zonele care au ajuns să aibă probleme reale și grave. Să nu credeți că doar dumneavoastră, cei care citiți, vedeți sau ascultați știri despre Covid v-ați săturat. Și noi, cei care prin natura meseriei scriem despre asta, ne-am săturat până peste cap. Aș fi preferat să scriu despre orice altceva, despre oameni frumoși, despre tot ce este de interes într-o comunitate.
Ce faci atunci când ți-e greu? Ce faci atunci când îți este rău? Te ascunzi în casă, te bagi în carapacea ta, așteptând să treacă tot răul, pentru ca apoi să ieși la lumină, să reapari într-o lume mai bună. Am o veste proastă: nu va fi mai bună. Și stii de ce? Pentru că, dacă tu te ascunzi, să nu trăiești cumva cu iluzia că toată lumea face la fel. Sunt unii care abia așteaptă să dispari din peisaj pentru ca ei să-și facă mendrele. Asta se întâmplă în aceste zile în lumea politică. Sunt politicieni care vor să uiți că te-au bătut, că te-au înjurat, că te-au sfidat. Știu că dacă ieși la vot nu pe ei vei pune ștampila, așa că te vor în casă. Profită acum de supărarea ta pe măsurile de prevenție, deși circuli liber, doar că trebuie să o faci mai atent. Exploatează emoțional această supărare și îți spun că e bine să te răzbuni stând în casă, neieșind la vot. Nu ți se pare dubioasă insistența asta?
Fiecare formațiune are electoratul ei fidel, pe care îl mobilizează și care va decide pentru tine, în locul tău. Mai poți duce asta încă patru ani? Uiți atât de repede umilințele, sărăcia, sfidarea, analfabetismul ridicat la rang de merit politic?
Spui că votul tău nu contează! Unii spun că fac pipi pe el de vot. De câte ori s-a întâmplat să faci pipi pe el de vot, de atâtea ori o unitate din MAI a făcut pipi cu jet puternic pe oameni, cu jet de apă sau jet de gaz, la comandă politică. Și nu este doar momentul 10 august. La fel s-a întâmplat și la începutul anilor 90, când Iliescu a chemat ”trupele de elită” din Valea Jiului, în repetate rânduri. Au murit oameni, unii au rămas mutilați pe viață, apoi au urmat 30 de ani de mizerie, de vânzare a României… bucată cu bucată. Le spuneau credulilor că cei din Paiața Universității sunt niște drogați, care vor să fure revoluția. Și aproape 80% din populația României l-a crezut pe Iliescu. Totuși, au trecut 30 de ani și parcă nu mai suntem la fel de încuiați, la fel de ușor de manipulat. Ar fi trist să constatăm, pe 6 decembrie, că nu s-a schimbat nimic.
Cei mai tineri, cei care acum micționează pe el de vot, nu au prins acele vremuri, dar le prind pe cele de mâine, având neșansa să repete istoria. Ce nu știu ei este că frica și dezinteresul (aka pișatul pe el de vot) sunt cele două elemente care ne-au adus aici, sunt cele două elemente care au creat politicieni monstruoși, care au ajuns să dea la propriu cu bastoanele în propriul popor. Vreți să mâncați și voi bătaie? Vreți să vă închidă gura vreun nemernic de slugoi ajuns șef la Jandarmerie? Doar ați văzut că se poate.
Votul este cea mai puternică armă, alături de protestul în stradă fiind ceea ce îi sperie cu adevărat pe politicieni, îndiferent de formațiunea din care fac parte. Doar așa sunt ținuți la respect. Fă un efort și treci pentru câteva minute peste lehamitea de acum, destul de bine motivată. Acordă-ți câteva minute duminică și bagă glonț pe țeavă în principala armă: VOTUL TĂU!
Nu contează cu cine votezi, pentru că fiecare are propriile repere, propriile motive și nimeni nu trebuie judecat pentru asta. Nu trăiesc viața nimănui, ci pe a mea, iar eu știu cel mai bine ce îmi trebuie, ce mă nemulțumește. În consecință, ies să votez cu cine cred nu neapărat că mă reprezintă, dar ar putea să o facă mai bine decât ceilalți competitori politici. Nimeni nu va fi perfect și nimeni nu va fi satisfăcut 100% de o prestație politică, asta doar în cazul în care nu este vreun membru tembel de partid, cu creierul spălat, care atât poate.