fbpx

mar_41121.JPG
De mai bine de 30 de ani îi învață pe elevi un altfel de alfabet. Cel al muzicii! Le îndrumă pașii copiilor spre cântare și încântarea celor din jurul lor, arătându-le pas cu pas cum să stăpânească pianul, un instrument-orchestră, poate cel mai complex dintre toate. Și reușește să o facă la standarde înalte, ținând cont că nu există olimpiadă națională de unde micii artiști, pregătiți de Marilena Cochinescu, profesor de pian la Colegiul de Arte „Carmen Sylva“ din Ploiești, să nu revină cu premii și mențiuni.

Dar cea mai mare satisfacție a cadrului didactic este atunci când după ani de muncă își vede elevii realizați. Când află că și-au împlinit visul de a-și transforma pasiunea într-un job, unul care le aduce notorietatea și satisfacția dorite. Atunci simte că zecile de ore lucrate săptămânal cu ei nu s-au pierdut și este mulțumită că a reușit să fie acel liant dintre visul copilului respectiv și împlinirea lui ca artist.

Pe drumul pianului

Publicitate - continuă să navighezi
Continuă să citești

Cunoștință cu pianul a făcut pe când era copilă, iar părinții au dus-o la cluburile muncitorești, cum erau la acea vreme. A urmat Școala de Muzică din Ploiești, fiind printre ultimele generații din perioada comunistă care s-au putut bucura de aceste cursuri. Și-a dorit să continue pe filieră artistică, iar viața i-a purtat pașii spre Iași, la Facultatea de Muzică. După finalizarea studiilor, a fost repartizată la Hârlău, unde a predat timp de trei ani, iar din 1985 a revenit acasă, la Ploiești. În 1990 , Școala de Arte din Ploiești își recăpăta statutul, iar Marilena Cochinescu se titulariza ca profesor de pian.

Sute de copii i-au trecut prin mână în toți acești ani, însă nu toți au rezistat, au continuat sau au fost compatibili cu acest domeniu. Pentru că studiul la un liceu de arte înseamnă, pe lângă talent, și multă muncă. Un copil care se îndreaptă către o astfel de școală are de studiat atât materie din programa generală, plus ore bune de instrument. Unu pe care-l face atât la școală, cât și acasă.

„Ca să poți urma un instrument, ai nevoie de rezistența fizică, dar și de auz, memorie, ritm muzicale și inteligență. Aici, ori ești foarte bun, ori te lași. Și mai ai nevoie de ceva: de șansă“, a completat profesorul de la „Arte”.

Însă este o muncă de echipă în care sunt implicați elevul, părintele și dascălul. Una în care profesorul trebuie să gestioneze stările emotive ale copilului. Cu multă răbdare, tact, dublate de o colaborare permanentă cu părinții, cadrul didactic trebuie să fie, înainte de toate, un bun psiholog.

„Nu pot lucra cu ei dacă au o stare proastă. Acești copii cresc sub ochii mei, îi iau sub aripa mea de la 6-7 ani. Lucrând atât de mult cu ei, inevitabil, ajung să-i cunosc, să le văd freamătul“, ne-a mărturisit Marilena Cochinescu. Evită să ia elevi „din mers“ pentru că sunt mai greu de modelat.


De la alfabetul muzical, la emoțiile concursurilor

Ce poți face cu un copil de 6-7 ani care abia învață să citească? Cum reușește el să se împace cu notele, să descifreze partiturile? Există niște pași si aici, pornind de la alfabetul muzical până la „pomparea“ continuă de informație, deprinderea tehnicilor, formarea mânuțelor viitorului pianist, gestionarea emoțiilor. Iar în privința ultimei părți, profesorul este cel care îl învață pe elev cum să-și transforme starea interioară de nervozitate într-un aliat. Pentru că, dacă unele emoții trebuie controlate, altele trebuie transmise. Poți cânta perfect o partitură de minute bune, dacă nu ai acea „priză“ la public.
Emoțiile concursului le trăiește poate cu o intensitate și mai mare decât cea a elevilor. Aude toate greșelile, îi simte pe copii când sunt la un pas de a claca, le înțelege starea din metalimbaj. Iar după fiecare prestație, este prima care-i ceartă și tot prima care-i apreciază. Că doar munca de luni bune pentru învățarea acelei partituri a fost una comună.

„Stau cu nodu-n gât și îi văd de când intră pe scenă, când fac ritualul batistei, când își așază mânuțele, când își sterg palmele etc. La final, după ce ies de pe scenă, îi iau la rost pentru tot ce n-au făcut bine. Și, săracii, până ajung să îi felicit, îi văd cum le «cad» fețele. Dar știu cât au muncit și că pot mai mult”, ne-a povestit formatorul de talente.

Pe lângă situațiile curente, există însă și „surprizele“ concursurilor, când elevii elevii se îmbolnăvesc. Au fost multe cazurile în care elevii săi au intrat pe scenă cu febră. Și-a amintit de un copil pe care l-a avut la un concurs cu pojar, la altul când i se descoperise hepatita, iar la un alt spectacol a intrat cu febră 40.
Nu susține cu toată ființa concursurile de gen pentru că este de părere că îi blochează pe copii la un anumit repertoriu pe o durată mare de timp. Însă, pe de altă parte, le conștientizează importanța, prin faptul că stimulează competiția și îi obișnuiește pe cei mici cu scena.

Provocări acceptate

Profesorul Marilena Cochinescu a avut parte și de provocări. Cum și-a încurajat întotdeauna elevii să meargă la spectacole, să iasă-n evidență cu munca și talentul lor, să iasă din tipare, aceștia i-au urmat sfatul, dar și-au ținut mentorul aproape. Unul dintre elevii săi, Alex Racoviță, care face parte din formația lui Smiley, a avut de realizat un proiect pe jazz. Un gen de muzică nu tocmai familiar profesoarei de pian. Însă n-a spus nu, a pus „burta pe carte” și s-a pregătit cot la cot cu elevul său. Iar rezultatul a fost cel dorit.

Cu David Petre a mers la Next Star, în 2018. Aici a avut de pregătit o piesă total aparte față de ceea ce fac în mod obișnuit la școală. Pentru amândoi a fost o experiență inedită și frumoasă, elevul ajungând la sufletul telespectatorilor și fiind selectat în competiția de popularitate.

De-a lungul anilor s-a confruntat cu tot felul de situații. A întâlnit elevi foarte buni, talentați, care au mers pe drumul muzicii și i-au rămas la suflet, precum Vlad Tănase, Alex Racoviță, Silviu Popescu și mulți alții, însă au fost și serii în care n-a avut de unde să aleagă.
Și-ar fi dorit însă ca dintre cei pe care i-a pregătit să găsească și un urmaș la catedră. Munca de aici nu este ușoară, dar este frumoasă și plină de satisfacții. Asemenea copiilor care se îndreaptă spre Arte, și profesorii care vin aici au nevoie de răbdare, putere de muncă și talent. Marilena Cochinescu, Colegiul de Arte „Carmen Sylva“, consideră că aceasta i-a fost menirea. Nu s-ar vedea făcând altceva.

În prezent, lucrează intensiv cu elevii săi, printre care doi olimpici la Naționale, Ioana și David, pentru festivalurile și concursurile programate în această lună. Unul între 10-12 mai, la Râmnicu Vâlcea, iar cel de-al doilea, între 29-31 mai, la Târgoviște.

Foto: arhivă personală Marilena Cochinescu

mar_f10d1.JPG

WhatsApp_Image_2019-05-06_at_11.48.25_f354e.jpeg

WhatsApp_Image_2019-04-24_at_15.02.04_0944a.jpeg

marilena_cochinescu_9ecd7.jpeg

004c74aa-8678-4dff-b698-e5e18af05432_3495e.jpg

19149213_1501992289840384_2539873914865260447_n_f7b62.jpg

WhatsApp_Image_2019-05-06_at_11.48.24_e40c4.jpeg

WhatsApp_Image_2019-05-06_at_11.48.24_1_34373.jpeg

Alături de elevul său, David, la ediția din 2018 a Next Star

WhatsApp_Image_2019-04-25_at_08.56.09_e81fb.jpeg

Informeaza-te inainte de a cumpara o casa

Contactează Redacția Observatorulph.ro pe WhatsApp la: 0726.221.596 - doar text, foto și video.

Comentează cu profilul tău de Facebook

Liliana Maxim Minculescu
redactor
Mai multe despre autor și articolele sale

sc_vasile1_83d7d.jpg
banner sos deces ultim 300 copyright.jpg
harold.jpg