Medicul și deputatul USR Adrian Wiener a inițiat un proiect de lege prin care persoanele care doreau să se înscrie la o școală postliceală sanitară aveau nevoie de promovarea obligatorie a examenului de bacalaureat. Proiectul a fost respins de Parlament.
Wiener a mai încercat în trecut să treacă prin Parlament acest proiect de lege, și susține că asta a fost ultima încercare „Ai impresia că te lovești de un zid care este impermeabil la orice argument”, declară pentru HotNews.ro Adrian Wiener.
„Sentimentul evident este că a fost un vot pentru patronii școlilor postliceale de asistente. Am vorbit și cu Ordinul Asistenților Medicali, care susține această lege. Nu există un motiv rațional pentru ca ea să fie respinsă. Ai impresia că te lovești de un zid care este impermeabil la orice argument”, a declarat acesta.
„M-aș fi așteptat ca și Ministerul Sănătății să spună ceva, dar nu a spus nimic. Profesia de asistent medical este una pentru care în alte țări ai nevoie de studii superioare, nu e tâmplărie. Calitatea actului medical depinde în mare măsură de asistentul medical. Personalul medical trebuie definit prin profesionalism, empatie, dar mai ales prin capacitate de asimilare continuă a informațiilor.”, a adăugat deputatul.
Citește și Un polițist local din Ploiești a salvat viața unui șofer căruia i s-a făcut rău la volan
Adrian Wiener vorbește și despre replica primită de către un parlamentar AUR „Nu înseamnă că dacă nu ai bacu’ nu știi să faci o injecție” și susține că această replică „spune totul despre cum este percepută profesia de asistent medical. La fel de cinic au respins și PNL – PSD, aducând argumentul discriminării față de tinerii care au posibilitatea de a urma alte căi profesionale, chiar dacă nu au promovat bacalaureatul. Pe scurt, cei care decid asupra (lipsei) reformelor din sănătate consideră că: asistentele/asistenții fac doar injecții; profesia lor este egală cu orice altă pregătire oferită de școlile profesionale.”
„În calitate de medic și strict ca opinie proprie asum faptul că profesia medicală, dincolo de vocație, este una care necesită maturitate și responsabilitate deplină. Bacalaureatul este un examen național, nu unul de excelență. Un pas esențial pentru reforma și creșterea standardelor pentru corpul medical este necesitatea promovării acestui examen de maturitate” a completat medicul.
Deși deputatul USR beneficia de susținerea Ordinul Asistenților din România, proiectul de lege a fost respins de Parlament.
„De multă vreme se discută în zona profesională despre acest lucru. Ar crește din start calitatea oamenilor care intră în această profesie. Bineînțeles că, după aceea, prin pregătire continuă, ei ar reuși să fie niște profesioniști adevărați. Acum vom vedea dacă nu cumva legea disciminării nu va împiedica acest proiect”, a declarat Carmen Mazilu, președintele Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România – filiala București.
„De multă vreme se discută în zona profesională despre acest lucru. Ar crește din start calitatea oamenilor care intră în această profesie. Bineînțeles că, după aceea, prin pregătire continuă, ei ar reuși să fie niște profesioniști adevărați. Acum vom vedea dacă nu cumva legea disciminării nu va împiedica acest proiect.”, declara Carmen Mazilu.
Citește și Spitalul Județean de Urgență Ploiești își modifică organigrama
„Părerea mea, ca președinte de organizație ce reprezintă asistenții medicali și personal, ca profesionist, este că această barieră – diploma de bacalaureat – este necesară, măcar la școlile postliceale sanitare, deoarece aceste școli au un specific special. Aceste școli pregătesc oameni pentru a profesa în spitale, pentru a face îngrijiri de sănătate. Nu oricine poate să facă acest lucru, iar pregătirea trebuie să reflecte atât maturitate, cât și valori personale, pentru că este o profesie vocațională – lucrăm cu oameni, nu cu piese care pot fi refăcute”, a adăugat aceasta.
Ce se întâmplă acum cu cei care merg la o școală postliceală sanitară fără bacalaureat?
„Ce s-a întâmplat până acum? Ei intrau fără bacalaureat și ieșeau, uneori, fără bacalaureat din școala postliceală sanitară. Practic, primeau o diplomă de absolvire, dar, atunci când mergeau la spital pentru a se angaja, majoritatea dosarelor de concurs aveau cerințe și pentru bacalaureat. Din acest motiv, foarte mulți dintre ei nu au reușit să se angajeze – practic, s-a creat posibilitatea existenței unei mase de absolvenți de școli postliceale care nu aveau acces la posturile din spitale. Spitalele au dreptul să își selecteze personalul și, dacă unui portar sau unui instalator îi ceri să aibă bacalaureatul, la asistenții medicali părea puțin paradoxal să nu impui această cerință – diploma de bacalaureat.”, a explicat Carmen Mazilu.
Ce prevedea proiectul de lege prin care, persoanele care doreau să se înscrie la o școală postliceală sanitară, aveau nevoie de promovarea obligatorie a examenului de bacalaureat:
„Lege pentru modificarea art. 44 alin. (9) din Legea Educației Naționale nr. 1/2011:
Parlamentul României adoptă prezenta lege:
Alineatul 9 al articolului 44 din Legea Educației Naționale nr. 1/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 18 din 10 ianuarie 2011, se modifică și va avea următorul cuprins:
„(9) Au dreptul să se înscrie în învățământul postliceal, în condițiile alin. (8), absolvenții de liceu, cu sau fără diplomă de bacalaureat. Prin excepție, au dreptul să se înscrie la școlile sanitare postliceale doar absolvenții de liceu care dețin diploma de bacalaureat.”
Citește și Vârsta de pensionare pentru femei va crește până la 65 de ani