Camera Deputaților a votat miercuri, 10 iunie 2026, cu o majoritate zdrobitoare, prelungirea plafonării adaosului comercial la alimentele de bază până la 31 decembrie 2026. Proiectul de lege a trecut cu 292 de voturi „pentru”, un vot „împotrivă” și o abținere, în condițiile în care măsura urma să expire la finalul lunii iunie.
Din articol
Decizia vine în contextul în care autoritățile consideră că inflația continuă să erodeze puterea de cumpărare a românilor, iar echilibrul pieței agroalimentare trebuie protejat prin intervenție legislativă.
17 categorii de produse, în continuare cu prețuri controlate
Plafonarea se menține pentru aceleași 17 categorii de alimente de bază: pâine albă simplă (300–500 g), lapte de consum 1 litru (1,5% grăsime, fără UHT), brânză telemea de vacă vrac, iaurt simplu de vacă (3,5% grăsime, maximum 200 g), smântână, făină albă de grâu „000″, mălai, ouă de găină calibrul M, carne proaspătă de pui, carne proaspătă de porc, ulei de floarea-soarelui, cartofi proaspeți albi, legume proaspete vrac, fructe proaspete vrac, zahăr alb tos, unt și magiun.
Mecanismul a fost introdus pentru prima dată în 2023, când inflația a atins niveluri ridicate și prețurile la alimente au crescut abrupt.
Ministrul Agriculturii: „Măsura trebuie menținută”
Ministrul interimar al Agriculturii, Tanczos Barna, s-a declarat un susținător ferm al prelungirii. „UDMR a susținut constant în ultimii ani că, atât timp cât inflația ridicată continuă să pună presiune asupra bugetelor familiilor, plafonarea adaosului comercial pentru alimentele de bază trebuie menținută”, a transmis acesta.
Comercianții și fermierii, nemulțumiți
Măsura nu este, însă, lipsită de critici. Feliciu Paraschiv, vicepreședinte al Asociației Naționale a Comercianților Mici și Mijlocii, avertizează că plafonarea a generat un efect de compensare în altă parte: prețurile la produsele neinclude în listă — detergenți, cosmetice, articole de uz casnic — au crescut tocmai pentru a acoperi pierderile din segmentul reglementat.
Și fermierii se simt prinși într-un mecanism care îi dezavantajează. Ionuț Lupu, reprezentant al unei asociații din sector, susține că presiunea se propagă pe tot lanțul și lovește cel mai dur la capătul de jos al acestuia. El a dat exemplul laptelui, preluat de procesatori la prețuri de aproximativ 0,8 lei pe litru, în condițiile în care costul real de producție depășește 2,3–2,4 lei. „Este o catastrofă pentru industria laptelui din România”, a spus acesta, citat de Digi24.
