Legea privind înființarea Liceului Teologic Romano-Catolic II Rákóczi Ferenc din Târgu Mureș, liceu cu predare exclusiv în limba maghiară, a fost declarată neconstituțională de către Curtea Constituțională a României. Legea fusese aprobată de Senat, în calitate de Cameră decizională, la începutul lunii februarie. Imediat după aprobarea sa, legea a fost atacată la Curtea Constituțională de un număr de 66 de parlamentari. Despre această Decizie a Curții Constituționale și despre reacție liderului UDMR, Kelemen Hunor, i-am solicitat un punct de vedere domnului Conferențiar universitar Mihai Cristian Apostolache.
“La începutul acestei săptămâni, Curtea Constituțională a României, în cadrul controlului anterior de constituționalitate, a luat în discuție și a declarat neconstituțională, cu majoritate de voturi, legea prin care se înființa un liceu, adică o unitate de învățământ preuniversitar, cu predare exclusiv în limba maghiară, liceu care urma să funcționeze în Târgu Mureș.
Fiind vorba de o unitate de învățământ preuniversitar, legislația în vigoare stabilește dreptul autorităților administrației publice locale de a hotărî cu privire la înființarea, desființarea, fuziunea sau divizarea unei unități de învățământ de stat, confesional și particular, hotărâre care poate fi luată numai cu avizul conform al inspectoratului școlar.
Prin urmare, numai autoritățile locale pot decide, printr-un act administrativ, cu privire la înființarea unui liceu într-o localitate, nicidecum Parlamentul prin lege.
Dacă legiuitorul a conferit unei autorități dreptul de a decide într-un anumit domeniu, acesta nu se poate substitui acelei autorități pentru că s-ar încălca principiul separației puterilor în stat.
Ori, așa cum arată și Curtea Constituțională, în situația de față tocmai acest lucru s-a produs. Legiuitorul (Parlamentul) a intervenit în sfera de competență a autorităților locale, încălcând principiul separației puterilor în stat, principiul egalității în drepturi și depășindu-și rolul său constituțional.
Totodată, prin atitudinea sa, Parlamentul a încălcat și principiul autonomiei locale, reglementat în articolele 120 și 121 din Constituția României, aspect subliniat și de instanța de contencios constituțional.
Plecând de la aprecierile anterioare, considerăm că reacția liderului UDMR, care a susținut că “România nu este stat model în ceea ce privește drepturile minorităților naționale”, este nejustificată.
Drepturile oricărui cetățean, deci și drepturile cetățenilor aparținând minorităților naționale, pot fi exercitate numai în limite constituționale și legale.
Ori, atât timp cât procedura legală de înființare a unei unități de învățământ preuniversitar a fost încălcată, este normal ca un astfel de comportament să fie sancționat și să fie restabilită ordinea de drept.
Articolul 1 alin. 5 din Constituția României stabilește că în România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie.
Totodată, articolul 6 alin.2 stipulează că “măsurile de protecție luate de stat pentru păstrarea, dezvoltarea și exprimarea identității persoanelor aparținând minorităților naționale trebuie să fie conforme cu principiile de egalitate și de nediscriminare în raport cu ceilalți cetățeni români”. Nu în ultimul rând, articolul 16 alin. 1 și 2 prevede egalitatea tuturor cetățenilor în fața legii și faptul că nimeni nu este mai presus de lege.
Ceea ce este surprinzător este faptul că, acum, când Parlamentul a încălcat, prin comportamentul său, principiul autonomiei locale, deoarece a intervenit într-un domeniu rezervat autorităților locale, liderul UDMR nu mai atrage atenția cu privire la încălcarea acestui principiu.
În alte situații, însă, era extrem de acid și sublinia importanța respectării principiului autonomiei locale și nevoia descentralizării administrative. “
