Potrivit adevarul.ro, una dintre profeţiile interpretate ale lui Nostradamus care se referă la România vizează oraşul Ploieşti şi bombardarea masivă şi sistematică a oraşului, alături de Capitală, în 1944, de trupele aliate. Românii au fost bombardaţi timp de 137 de zile la finalul celui de-Al Doilea Război Mondial.
Criticat, contestat sau adulat, Michel de Nostredame, mai cunoscut ca Nostradamus, este, poate, cel mai cunoscut profet al lumii. Născut pe 14 decembrie 1503, în sudul Franţei, într-o familie bogată de evrei (a trecut ulterior la catolicism), Nostradamus a studiat matematica şi medicina, iar ulterior a fost atras de astrologie şi ştiinţele oculte, publicând câte un almanah de preziceri în fiecare an, începând cu 1550. „Profeţiile“ sale sau „Centuriile“ care acoperă o perioadă care ajunge până în anul 3797 sunt cuprinse într-o sută de catrene scrise în franceză, cu numeroşi termeni arhaici, metafore, anagrame şi calambururi, cuvinte celtice, romane, spaniole, latine, greceşti şi ebraice.
Numeroşii interpreţi ai catrenelor sale au susţinut că Nostradamus a prezis masacrul din noaptea Sfântului Bartolomeu din anul 1572, incendiul Londrei din 1667, instituirea Premiului Nobel, criza economică din 1929-1933, o întâlnire Hitler-Franco-Mussolini, revoluţia din Ungaria din 1956, asasinarea fraţilor Kennedy, războiul din Golful Persic, căderea comunismului etc. Este cert că aproape toate catrenele lui Nostradamus vorbesc despre dezastre, războaie, cutremure şi evenimente politice care schimbă omenirea, înţelesul lor fiind desluşit pe deplin abia după ce respectivele dezastre s-au petrecut.
Mii de interpreţi s-au aventurat în descifrarea catrenelor, printre care şi românul Vlaicu Ionescu, emigrat în anii ’60 în SUA şi stabilit la New York. Vlaicu Ionescu este unul dintre cei mai cunoscuţi decriptologi ai operelor lui Nostradamus, asupra cărora a făcut zeci de ani de studii. Românul a încercat să demonstreze că Nostradamus ar fi prevăzut, printre altele, căderea regimului comunist, dezmembrarea Uniunii Sovietice, precum şi puciul de la Moscova din 1991. Interpretările, publicate înainte de a se întâmpla, i-au sporit credibilitatea lui Vlaicu Ionescu care a fost cotat ca unul dintre cei mai buni interpreţi ai operelor lui Nostradamus.
În cartea sa „Mesajul lui Nostradamus către români“, publicată în 1998, Ionescu susţine că în „Centuriile“ marelui profet stă scris şi destinul României. Interpretul susţinea că a descoperit profeţii care vorbesc despre Unirea Principatelor, participarea României în cele două războaie mondiale şi rolul ei pe graniţa de est a frontului, ocuparea ţării de către armata sovietică şi instaurarea comunismului.
Ploieştiul, în profeţiile lui Nostradamus
Una dintre profeţiile despre România se referă şi la Ploieşti, contextul fiind sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial şi bombardamentele aliate asupra ţării din 1944.
„Patruzeci şi cinci de grade cerul va arde / Focul se va apropia de marea cetate nouă / Într-o clipă, flăcări mari vor izbucni şi se vor întinde / Atunci când se va plănui să fie puşi la încercare cei din Normandia“.
Interpretarea este accea că oraşul Ploieşti este indicat în catren prin paralela 45, care trece, într- adevăr, exact pe lângă oraş. De asemenea, nu există un alt oraş care să fi avut o avut o însemnătate istorică în Europa pe această paralelă.
Interpretarea celui de-al doilea vers este că focul bombardamentelor se va apropia de „marea cetate nouă”, adică cetatea lui Bucur, Bucureştiul, una dintre cele mai noi capitale din Europa, „născută“ la 1600, la un secol după moartea lui Nostradamus.
Adevărul istoric este că, la începutul bombardamentelor din 1944, avioanele anglo-americane au bombardat mai întâi Ploieştiul, pentru a coborî apoi spre Bucureşti, unde au bombardat Gara de Nord. Al treilea vers arată că incendiul a izbucnit deodată şi s-a întins subit pe o mare întindere (flamme esparse sautera).
În sfârşit, ultimul vers vorbeşte despre circumstanţele istorice ale acestor atacuri, că acestea se vor face când se va plănui tentativa din Normandia. Într-adevăr, suprimarea sursei de petrol românesc a fost printre principalele măsuri strategice care trebuiau să preceadă invazia din Normandia.
Fiind aliata celui de-Al Treilea Reich, România era „pedepsită“ în 1944 prin bombardamente susţinute. De la trecerea Prutului şi până la Nistru, Aliaţii puteau tolera prietenia şi frăţia de arme româno-germană, dar imediat după începerea asediului Odessei, lucrurile s-au schimbat radical: România a devenit ţintă a Puterilor Aliate şi a fost tratată ca parte a Reichului.
Pe 4 aprilie 1944, moartea şi distrugerile au coborât peste oraşele României. A fost data începerii masive şi sistematice a ţării de către puterile aliate până la întoarcerea armelor, în 23 august 1944.
Numai în luna aprilie au avut loc peste 10 bombardamente: Ploieşti, Bucureşti – Gara de Nord (4-5 aprilie), Bucureşti şi Ploieşti (15 aprilie), Braşov şi Turnu-Severin (16 aprilie), Bucureşti şi Turnu-Severin (21 aprilie), Bucureşti şi Ploieşti pe 24 aprilie, Turnu-Severin (15-16 aprilie).
Doar în prima zi de bombardament au fost înregistraţi 2.942 de morţi şi 2.416 răniţi, raidurile peste România continuând timp de 137 de zile.
sursa: adevarul.ro
