Prahova a devenit în ultima vreme un centru de atracție pentru arheologi, dar nu numai. Pentru că, trebuie spus, nicicând nu a mai existat o astfel de deschidere pentru săpăturile în zona siturilor arheologice. Prin urmare, astăzi vă vom povesti nu despre piramide și hărți secrete, ci despre comori ascunse, blesteme, castre romane, monede, băi termale și vase pentru parfumuri și uleiuri de acum aproape 2.000 de ani.
Pe vremuri se spunea că aurul dacic poartă un blestem. Blestemul celor care nu au renunțat să lupte în fața romanilor dornici să-și extindă teritoriul la sud de Dunăre. Așa că, povestea metalului galben a fascinat întotdeana și mulți cred încă în comorile ascunse de daci inclusiv în Prahova. În Bătrâni, comună așezată de-o parte și de alta a pârâului Bătrâneanca, oamenii în vârstă încă se tem de „focul comorii de peste dealuri”, povestind că mulți au rămas pociți de blestemul aurului îngropat în urmă cu aproape 2.000 de ani. Despre monumentala descoperire din comuna Poiana Vărbilău, „Coiful de la Coțofenești”, piesă din aur masiv, se spune că a aparținut unui rege geto-dac. Coiful este datat în jurul anilor 400 î.e.n. Și, dacă nu știați, descoperirea a fost făcută de un elev de școală primară. În ultimii ani, arheologii prahoveni s-au axat pe siturile de la Târgșoru Vechi, de la Drajna și de la Mălăiești, comuna Dumbrăvești. Aici au fost descoperite trei castre romane care, spun arheologii, ar data din perioada 101/102 – prima campanie dacică a lui Traian – și 118 – primul an de domnie al împăratului Hadrian.
Colțul de Rai
Ca să ajungi în zona castrului de la Mălăiești îți trebuie un pic de curaj. Ai două variante: fie te încumeți să treci cu mașina pe un pod care scârțâie din toate încheieturile, spre satul Sfârleanca, fie prinzi curaj și treci prin firul de apă de la poalele colinelor. Trebuie să parcurgi vreo 200 de metri pe un drum de țară, neasfaltat, ca mai apoi să ți se taie răsuflarea de priveliștea unei zone desprinse parcă din Rai. La poalele unui deal se văd cărămizile pătrate, roșii, scoase la lumină de arheologi.
„Braconierii de comori”
În zonă, febra aurului și a poveștilor spuse la gura sobei de bătrâni au revenit în actualitate. Cel puțin pentru „braconierii” de comori. Unii au fost chiar reclamați la Poliție, însă nimeni nu i-a prins. Prin urmare dosarele au rămas cu autori necunoscuți. Detectoriștii se pare că sunt cu un pas înaintea arheologilor. Unii au stat chiar și săptămâni întregi căutând metalul galben.
Primarul nu se lasă
Săpăturile arheologice de la castrul roman de la Mălăiești au început mai serios în 2011 și au continuat în 2012 și 2013, când a avut loc și descoperirea integrală a băilor romane. Tot aici au fost descoperite mai multe monede, dar și vase în care romanii țineau parfumurile și uleiurile, ne-a povestit primarul comunei, un împătimit de istorie, care susține solemn că nu se lasă „până nu descoperă și comorile dacilor”.
Povestea băilor romane și a vaselor pentru parfumuri
Mozaic roșu și alb, monede de bronz și argint, drumuri pavate cu piatră de râu, băi termale… O fortificație tipică romană, spun arheologii când vorbesc despre castrul roman de la Mălăiești. Primarul din Dumbrăvești, Valentin State, nu cotenește să ne demonstreze că e la curent cu descoperirile arheologice, mândru că romanii, taman la el în comună, stăteau la „taclale și bancuri”, la saună. Tot aici, ne spune edilul, au fost descoperite vase pentru parfumuri și pentru ulei, dar și un sistem de aducțiune, clădirea respectând standardele arhitectonice ale vremii. Deja cunoscător al obiceiurilor romane, edilul povestește cum își făceau romanii baie, despre bazinele cu apă rece și cele cu apă caldă, despre camerele încălzite printr-un sistem prin pardoseală și pereți…
Casa comandatului, descoperită de hoții de fier vechi
Până să ne dăm seama cum a trecut vremea la castrul roman, edilul ne șoptește în treacăt ultima descoperire: casa comandantului. „Hoții de fier vechi au descoperit-o. Căutau conducte pe deal… Comoara s-ar putea putea găsi sus. Am chemat echipa de arheologi de la Ministerul Culturii. După ce oamenii își strâng producția agricolă din zona castrului, așteptăm să facă o scanare electromagnetică. E o problemă acolo cu stația de 10.000 de kW, care perturbă sistemul de detecție electromagnetică… Dar nu mă las până nu găsesc aurul lui Decebal”, ne-a spus edilul cuprizând cu privirea castrul roman, protejat acum, pentru că vine iarna, cu o folie. Asta dacă nu cumva, domnule primar, vreun sătean cu o sapă sau cu plugul ori un căutător de fier vechi, cu târnăcopul, nu vor face descoperirea… Că, doar deh, nu tuturora le e destinat să scoată la lumină comoara dacilor despre care se spune că e blestemată…
