Planul premierului Ilie Bolojan de reorganizare administrativă, care ar putea transforma comunele aflate lângă reședințele de județ în „primării de sector”, stârnește reacții critice în Prahova. Edilii localităților din jurul Ploieștiului spun că ideea nu ar aduce beneficii comunităților locale și ironizează situația: „Poate să preluăm noi Ploieștiul ca să asfaltăm străzile”.
Din articol
Propunerea premierului Ilie Bolojan privind reducerea numărului de comune și transformarea localităților aflate lângă reședințele de județ în „primării de sector” stârnește reacții critice în Prahova.
Primarii comunelor din jurul municipiului Ploiești spun că ideea nu ar aduce beneficii comunităților locale și amintesc de proiecte similare din trecut care nu au avut rezultatele promise.
„Poate să preluăm noi Ploieștiul ca să asfaltăm străzile”, spun unii primari din localitățile învecinate.
Ce propune premierul Ilie Bolojan
Într-un interviu acordat postului B1TV, premierul Ilie Bolojan a explicat că reorganizarea administrativă ar putea începe prin transformarea comunelor aflate la granița administrativă cu reședințele de județ în primării de sector.
„Ce am mai putea să facem este ca primăriile care au o graniţă administrativă cu o reşedinţă de judeţ să devină primării de sector. (…) Primăria de reşedinţă se ocupă de transportul în comun, de circulaţie, de sistemele mari, de urbanismul mare, iar primăria din comuna respectivă rămâne cu străzile secundare”, a declarat Bolojan.
Potrivit premierului, un astfel de model ar permite o planificare mai eficientă a dezvoltării urbane și a transportului în zonele metropolitane, acolo unde multe comune au devenit în timp zone rezidențiale pentru orașele mari.
Primarii din Prahova: „Experiențele din trecut nu au fost fericite”
Edilii din localitățile aflate lângă Ploiești spun însă că proiectele comune cu municipiul nu au adus până acum beneficii reale pentru comunele din jur.
Ei amintesc de proiecte precum Polul de Creștere Ploiești, despre care susțin că nu a generat dezvoltarea promisă pentru localitățile din zona metropolitană.
În plus, primarii spun că multe dintre comunele din jurul Ploieștiului s-au dezvoltat în ultimii ani prin proiecte finanțate din fonduri europene sau guvernamentale, fără sprijinul municipiului.
Primarul din Bărcănești: „Poate că am putea noi ajuta Ploieștiul”
Primarul comunei Bărcănești, Daniel Apostol (PNL), susține că localitatea pe care o conduce are, în prezent, condiții mai bune decât unele cartiere din municipiu.
„Noi avem condiții mult mai bune comparativ cu multe cartiere din Ploiești. Ploieștiul a fost administrat prost ani la rând. Poate că am putea noi ajuta Ploieștiul, nu invers”, a declarat edilul.
Acesta a menționat că în municipiu există încă zone cu probleme majore de infrastructură, precum cartierele Mitică Apostol sau Mimiu.
Primarul din Bucov: „Nu cred că locuitorii și-ar dori acest lucru”
La rândul său, primarul comunei Bucov, Ion Savu (PNL), afirmă că locuitorii comunei nu ar privi favorabil o astfel de reorganizare administrativă.
„Discuții pe această temă am avut încă din 2004, când s-a vorbit despre zona metropolitană. (…) Nu cred că cetățenii comunei și-ar dori acest lucru, la modul cum arată acum Ploieștiul”, a declarat Savu.
Edilul susține că Bucov s-a dezvoltat în ultimii ani prin proiecte realizate din fonduri europene și programe guvernamentale, fără să depindă de proiecte coordonate de municipiul Ploiești.
Zona metropolitană Ploiești, un proiect discutat de aproape două decenii
Ideea unei zone metropolitane în jurul Ploieștiului este discutată de peste 20 de ani. În planurile inițiale urmau să fie incluse localitățile Berceni, Bucov, Bărcănești, Păulești, Târgșoru Vechi, Ariceștii Rahtivani și Brazi.
Ulterior, în 2019, conceptul a fost reluat și într-un document al Băncii Mondiale, care propunea o zonă metropolitană extinsă ce ar include și orașele Băicoi, Boldești-Scăeni și Plopeni, precum și comunele Dumbrăvești și Valea Călugărească, cu o populație estimată, la acea dată, de peste 336.000 de locuitori. (Detalii AICI).
Până în prezent, însă, nu au fost adoptate hotărâri de Consiliu Local pentru constituirea oficială a zonei metropolitane Ploiești, iar în contextul actual sunt puține șanse ca o astfel de inițiativă să fie acceptată de comunitățile locale.
Toate comunele din jurul Ploiestiului sunt mai bine dezvoltate decat acesta. De ce ar vrea sa devina un sector al Ploiestiului si sa plateasca impozit ca aici, dar sa le mearga mai prost??? Pentru ca daca edilii de pana acum nu au fost in stare sa dezvolte Ploiestiul cu toate cartierele lui marginase, de ce ar dezvolta alte comune devenite brusc sectoare ale municipiului de resedinta??
Asta e doar strategia lui Bolo si a mahărilor care-l inconjoară de a mai stoarce de bani populația. Ce fonduri europene mai pot obține sectoarele dacă nu mai au statut de comună? Partea bună din psv financiar va fi tot pentru primari și aparatul administrativ, care automat vor avea salarii mai mari. In schimb, pentru populatia de acolo, niciun avantaj.
Primarul din Barcanesti bate campii.
In Ghighiu stada Craciunitelor arata de parca ar fi bombardata, n-a fost niciodata asfaltata si e plina de gropi in care se strange apa dupa fiecare ploaia sau ninsoare.
Pe aceasta strada se afla si noul cimitir al satului unde un cortegiu funerar nu poate ajunge decat escaladand gropile si transeele de pe strada.
Ar fi bine ca domnul primar sa-si ingrijeasca mai intai propria comuna, si apoi sa evalueze activitatea altora.
Cand ai pe teritoriul tau rafinarie, parcuri industriale, mall-uri, fabrici, nenumarate magazine de bricolaj, supermarketuri, reprezentante auto si restaurante care iti aduc un venit urias e usor sa faci pe viteazul. Insa niciun primar din zona metropolitana nu se gandeste ca fara municipiul mare, care a atras toate investitiile astea, ei ar fi probabil inca ingropati in noroi.
nu neaparat muncipiul a atras investitiile .
argumente:
populatia comunelor din jur trece de 50% din populatia Ploiestiului
atitudine prietenoasa cu investitorii ( nu a fost cazul Ploiesti de unde au fost alungati sau mulsi de spagi)
productia din zonele limitrofe a atras si poluare pe aceste localitati.
multe din investitii s-au facut in localitatile vecine din cauza lipsei terenurilor necesare sau de multe ori lipsei clarificarii juridice a terenurilor ( de ex. Primaria Ploiesti inca nu are toate imobilele pe care le detine intabulate)
primarii din vecinatati au construit ce trebuia pt populatie – scoli, gradinite, infrastructura . la municipiul mare s-a risipit pe diverse nimicuri.
Corect e ca sa existe o centralizare a comenzii administrative prin fuziunea, comasarea unor localitati adiacente la Resedinta de judet care e de regula un municipiu mare.
Acesta este viitorul!
Comasare, concentrare digitalizare si pastram in aceste localitati un casier pentru incasare impizitelor de la cei care nu pot plati online.
Si poate inca un alt post comunitar.
Primarii care-si pierd privilegiile si cascavalul au inceput sa urle ca din gura de șarpe!
Politicienii care se opun lui Ilie Bolojan au o miză, pentru că dacă ei pierd în această luptă devin irelevanți din punct de vedere politic, or, ei nu-și doresc așa ceva.
Polonia, care are un PIB mult peste cel al României în momentul de față, are 2.000 de unități administrativ-teritoriale (UAT) la o suprafață cu 40% mai mare decât a României, în timp ce noi avem vreo 3.000 de UAT-uri la o suprafață mult mai mică, ceea ce-nseamnă că avem o administrație publică locală mult supradimensionată.
Modernizarea României înseamnă reducerea cam cu o mie a unităților administrativ-teritoriale, a primăriilor, și reclasificarea din temelii pentru restul de două mii. Cele o mie fie pot fi desființate, fie pot fi comasate, fie pot fi integrate în zonele metropolitane.
Sunt foarte multe strategii fără ca cetățeanul să simtă semnificativ vreo presiune din punct de vedere administrativ.
Serviciile administrative pe care le face azi o primărie vor fi la același nivel, mai ales dacă introducem acțiuni de digitalizare, de automatizare a acestora. Omul își poate depune o cerere de la distanță, poate primi o autorizație, un aviz mult mai ușor decât în momentul de față.
Aceasta este calea prin care România poate fi modernizată din punct de vedere administrativ-teritorial, dar pentru clasa politică e convenabil ca lucrurile să rămână așa cum sunt.
Mai e mult de furat!😡
PAI SI DE CE PRIMARII PLOIESTIULUI NU AU FACUT ASTA PANA ACUM ?
CUMVA DE INCOMPETENTI ? PRIMARII DE MUNICIPII BALESC LA VENITURILE COMUNELOR DIN JUR.
DURATA OBTINERE AUTORIZATIE DE CONSTRUIRE LA PLOIESTI 11,5 LUNI
DURATA OBTINERE AUTORIZATIE DE CONSTRUIRE LA ORICARE DIN COMUNELE DIN JURUL PLOIESTIULUI 3,5 LUNI
E ușor să privești peste gard și să critici, dar haideți să fim realiști: dacă Ploieștiul nu ar exista ca forță economică, universitară și medicală, comunele din jur ar fi rămas simple localități rurale, nu ‘rezidențiale’.
Toți cei care vin din localitățile limitrofe folosesc zilnic infrastructura orașului (școli, spitale, locuri de muncă, transport), punând o presiune uriașă pe un buget care este susținut doar de taxele ploieștenilor. În loc de ironii cu ‘preluatul orașului’, ar fi mai constructiv ca primarii din jur să contribuie activ la proiecte comune de infrastructură, pentru că profită din plin de proximitatea față de Ploiești.
Orașul are problemele lui, e clar, dar să nu uităm cine e locomotiva și cine sunt vagoanele în această ecuație. Fără Ploiești, valoarea terenurilor din comunele voastre ar scădea la jumătate într-o săptămână.
eu zic sa vizitati cartierul Mitica Apostol si apoi sa va faceti o parere si sa lasati un comentariu