Studiile efectuate în ultimii 30 de ani care au urmărit relația dintre factorii psihologici (inclusiv stresul și personalitatea) și riscul de a dezvolta diverse boli, au arătat o strânsă legătură între diverșii factori psihologici și apariția diferitelor boli.
Medicul prahovean, dr. Alin Scarlat, coordonatorul volumului “Factori de risc în cancer”, crede cu tărie că pe lângă tratamentul medicamentos, terapia constă și în impunerea unui mod pozitiv de gândire a pacientului.
El consideră că factorii psihologici care influențează starea de sănătate sunt legați de situații stresante, comportamente, gânduri, anxietate, depresie, furie, afectivitate, percepții, crezuri, temeri, convingeri și atitudini, modalități de adaptare, presiune psihică, relații interumane tensionate sau conflictuale.
Când suntem fericiți, ADN-ul nostru se relaxează
În cartea “Factori de risc în cancer”, 2 medici și 2 psihologi – dr. Alin Scarlat, dr. Cristina Scarlat, Monica Tohăneanu și Tomi Tohăneanu – autorii acesteia relevă faptul că experimente efectuate asupra ADN-ului au dovedit influența directă a sentimentelor asupra acestuia.
Un experiment de-a dreptul edificator în această privință a fost realizat de către Institutul de Matematica Inimii din California, USA, în legătură cu antraxul. În acest experiment s-au folosit particule de ADN din placenta umană (forma cea mai curată a ADN-ului) și a fost plasat într-un recipient din care s-au putut măsura schimbările în ADN. Douăzeci și opt de flacoane ale ADN-ului s-au dat (câte unul), la 28 de cercetători formați. Fiecare cercetător a fost instruit cum să genereze sentimente și emoții puternice. S-a descoperit că ADN-ul și-a schimbat forma în funcție de sentimentele cercetătorilor. Când cercetătorii au generat recunoștință, dragoste, apreciere, ADN-ul a răspuns prin relaxare, modificându-și lungimea, extinzându-se. Când cercetătorii au experimentat furia, teama, frustrarea sau stresul, ADN-ul a răspuns prin restrângerea sa. A devenit mai scurt și multe coduri ale ADN-ului s-au închis. Închiderea condurilor ADN-ului a fost inversată și codurile au pornit din nou atunci când sentimente de dragoste, bucurie, recunoștință și apreciere au fost resimțite de către cercetători.
Sentimentele pozitive dau un sistem imunitar puternic
Dr. Alin Scarlat, coordonatorul volumului “Factori de risc în cancer” consideră că “orice boală poate fi prevenită prin experimentarea de sentimente pozitive care mențin un sistem imunitar puternic. Aceasta este cea mai ușoară protecție care se poate obține. Nici efectul placebo, nici efectul nocebo (nr. în limba latină “nocebo” înseamnă a răni, a face rău) nu sunt pe deplin înțelese de cercetători, ele reprezentând cele mai curioase mecanisme de funcționare ale organismului uman. Pentru a înțelege mai bine ce semnifică acest efect nocebo, luăm ca exemplu, un studiu efectuat pe un grup de femei care credeau că suferă anumite boli grave de inimă. Acestea au fost aproape de 4 ori mai predispuse să moară, față de femeile care erau de fapt bolnave de inimă și care nu aveau astfel de opinii fataliste. Cu alte cuvinte, riscul crescut de deces nu a avut nici o legătură cu adevărații vinovați: bolile de inimă, vârsta, tensiunea arterială, colesterolul, greutatea. În schimb, convindegerea lor că sunt grav bolnave le-a crescut riscul de deces. Acest studiu este unul clasic în ceea ce privește cercteraea fenomenului “nocebo”, un rival în sens negativ al efectului placebo. De aceea recomand întotdeauna gândirea pozitivă în completarea oricărui tratament.”
