O singură eroare poate fi suficientă pentru a transforma o tură pe munte într-o tragedie. Iar în alpinism, unde fiecare etapă a unei coborâri depinde de cea anterioară, o singură verigă slabă poate antrena întregul grup într-un accident cu urmări devastatoare.
Din articol
Sâmbătă, în Masivul Bucegi, o femeie de 36 de ani și-a pierdut viața, iar alte trei persoane au fost grav rănite după ce au căzut în gol în timpul unei coborâri pe Albișoara Brânei. Salvarea lor a mobilizat patru elicoptere și zeci de salvatori, într-una dintre cele mai complexe intervenții montane din ultimii ani.
Deși ancheta oficială este în desfășurare și va stabili cu exactitate cauzele accidentului, doi dintre cei mai experimentați oameni ai muntelui consultați de Observatorul Prahovean indică aceeași posibilă eroare tehnică: existența unui singur punct de ancorare pentru întregul grup.
O cădere care a antrenat întregul grup
Accidentul s-a produs în timpul coborârii celor patru alpiniști pe una dintre cele mai cunoscute văi de abrupt din Bucegi.
Potrivit lui Sergiu Frusinoiu, șeful formației Salvamont Bușteni și unul dintre salvatorii care au participat la misiune, grupul efectua un rapel în momentul producerii accidentului.
„Accidentul s-a produs în timpul coborârii celor patru persoane pe o vale abruptă. La un moment dat, într-un amaraj de rapel au încercat să facă rapelul, au eșuat și au căzut”, a declarat acesta pentru Observatorul Prahovean.
Din informațiile apărute până acum rezultă că punctul de rapel, format dintr-un piton fixat în stâncă, ar fi cedat, iar în acel moment întreaga coardă a rămas fără susținere.
Consecințele au fost dramatice: toți cei patru alpiniști au căzut în gol.
Ce este un piton și de ce poate face diferența dintre viață și moarte
Pentru cine nu practică alpinismul, termenii folosiți în astfel de situații sunt greu de înțeles.
Pitonul este un element metalic introdus în fisurile stâncii și folosit ca punct de ancorare. De el se fixează coarda, iar siguranța întregii echipe depinde de rezistența acestuia.
În practica alpinismului modern, un singur punct de ancorare nu este considerat suficient în situațiile în care de el depind mai multe persoane. Tocmai de aceea se folosesc, de regulă, două sau mai multe ancore independente, unite într-un sistem de „egalizare”. Dacă una dintre ele cedează, cealaltă poate prelua sarcina și poate împiedica producerea unei tragedii.
Cristi Minculescu, ghid montan cu experiență în România și în expediții internaționale, inclusiv Himalaya, spune că, această măsură suplimentară ar fi putut face diferența.
„Dacă a fost atelier nu ai voie să faci o asemenea greșeală, să asiguri patru persoane într-un singur punct. Maxim două, și atunci în situații excepționale.
Din ce am citit și eu în urma evenimentului, am înțeles că un piton s-a rupt, a ieșit, iar în acel moment toți cei patru alpiniști au căzut în gol. Ghidul, organizatorul, trebuia să își ia toate măsurile de siguranță ca astfel de eveniment să nu se întâmple. Putea să mai bată cel puțin încă un piton pentru siguranța tuturor.
Tot ca organizator, ghidul trebuia să cunoască foarte bine zona, să știe unde se duce să practice acest sport și cu cine.”
O intervenție care, fără elicoptere, ar fi durat trei zile
Misiunea de salvare a fost una extrem de dificilă. Patru elicoptere au fost mobilizate pentru extragerea victimelor din masivul Bucegi, iar întreaga operațiune a durat aproximativ trei ore și jumătate.
„Aproximativ 3 ore – 3 ore și jumătate a durat intervenția de recuperare cu sprijinul celor patru elicoptere care au fost mobilizate. Altfel, dacă interveneam terestru, cred că abia astăzi reușeam să scoatem ultima victimă”, a declarat Sergiu Frusinoiu.
Acesta spune că tragedia trebuie să reprezinte o lecție pentru toți cei care aleg să practice alpinismul.
„Mesajul meu pentru cei care practică astfel de sporturi este să își găsească oamenii potriviți și cu experiență, de la care să învețe multe lucruri, înainte să plece în astfel de ture. Alpinismul este un sport cu grad ridicat de risc.
Sunt de părere că dacă mai băteau un piton și astfel cele două erau egalizate, această tragedie putea fi evitată.”
Atelierul promitea deplasare autonomă și în siguranță
Tura în cadrul căreia s-a produs accidentul fusese anunțată încă din 18 iunie de Clubul Alpin Român – Filiala București.
Potrivit prezentării publicate pe pagina de Facebook, era vorba despre un atelier destinat membrilor cu experiență în drumeția montană, având ca obiectiv deprinderea tehnicilor de deplasare autonomă și în siguranță pe văi de abrupt, brâne și creste.
Organizatorii precizau că, la finalul cursului, participanții urmau să învețe inclusiv tehnici de asigurare, evaluarea riscurilor, luarea deciziilor în teren și procedurile de intervenție în caz de accident.
Participarea era condiționată de experiență montană anterioară și de o contribuție de 450 de lei.
Mesajul clubului după tragedie
După accident, Clubul Alpin Român – Filiala București a transmis un mesaj în care confirmă decesul uneia dintre participante și faptul că ceilalți trei membri ai grupului au fost evacuați de echipele de salvare.
Reprezentanții clubului afirmă că grupul era însoțit de un ghid cu experiență și că, potrivit datelor cunoscute până acum, un punct de rapel a cedat.
Totodată, organizația precizează că nu va face declarații suplimentare privind cauzele producerii accidentului până la finalizarea anchetei oficiale.
O lecție dureroasă despre limitele muntelui
Accidentul din Albișoara Brânei readuce în atenție un adevăr pe care alpiniștii experimentați îl repetă de fiecare dată: muntele nu iartă improvizațiile.
În alpinism, experiența nu înseamnă doar capacitatea de a urca un perete de stâncă, ci și disponibilitatea de a presupune că orice echipament poate ceda și de a construi sisteme de siguranță care să compenseze eventualele defecțiuni.
Ancheta va stabili dacă aceasta este și explicația tragediei de sâmbătă. Până atunci, mesajul transmis de specialiști este unul fără echivoc: siguranța nu trebuie niciodată negociată.
