La marginea unui lan de grâu din Prahova, nouă monede de câte 10 bani spun, poate mai bine decât orice statistică, povestea agriculturii românești din 2026. Le aruncă pe pământ Marian Marcu, specialist în agricultură și fost director al Direcției pentru Agricultură Prahova, într-o demonstrație devenită virală pe rețelele sociale. Fiecare monedă reprezintă o cheltuială pe care fermierul trebuie să o suporte până ajunge să vândă grâul. La final, nu mai rămâne nimic.
Din articol
Clipul, dar și o explicație mai detaliată a situației, prezentată de specialistul în agricultură, pot fi urmărite în materialul video de la finalul articolului.
Între timp, situația s-a înrăutățit și mai mult. Dacă în clipul devenit viral Marian Marcu pornea de la un preț de 90 de bani pe kilogram, astăzi, spune specialistul, în multe zone din țară grâul se cumpără cu 80, 78 sau chiar aproximativ 70 de bani kilogramul, nivel la care fermierii spun că lucrează în pierdere.
Recolte bune, dar bani tot mai puțini
Paradoxul anului agricol 2026 este că România are una dintre cele mai bune producții de grâu din ultimii ani. Estimările din piață indică o recoltă de aproape 14 milioane de tone, ceea ce menține România printre cei mai mari exportatori de grâu din Uniunea Europeană.
Numai că recoltele mari au venit într-un context în care producția ridicată din bazinul Mării Negre, în special din Rusia și Ucraina, pune presiune pe prețurile cerealelor. Rezultatul este unul dureros pentru agricultori: produc mai mult, dar încasează mai puțin.
„Ce rămâne fermierului?”
În demonstrația care a devenit virală pe rețelele sociale, Marian Marcu explică, pas cu pas, cum se împart cei 90 de bani încasați pentru un kilogram de grâu.
- 10 bani – lucrările solului;
- 10 bani – sămânța și semănatul;
- 20 de bani – fertilizarea;
- 10 bani – tratamentele fitosanitare;
- 10 bani – recoltarea;
- 20 de bani – cheltuielile indirecte (salarii, asigurări, întreținerea utilajelor, impozite);
- 10 bani – arenda.
La final, nu mai rămâne nimic. Specialistul explică faptul că demonstrația nu este una simbolică, ci reflectă costurile reale din teren.
„Referitor la cheltuielile pe hectar, pentru o producție prognozată la șapte tone, s-a cheltuit în medie 5.500 de lei pentru fiecare hectar. Sigur că această cheltuială poate diferi de la fermier la fermier, în funcție de tehnologiile folosite și de atacul de boli și dăunători.”
Fermier din Prahova: „Anul acesta am făcut muncă voluntară”
Aceeași realitate este confirmată și de Adrian Mocanu, unul dintre cei mai mari fermieri din Prahova și președintele Asociației Producătorilor Agricoli de Cereale și Plante Tehnice Prahova. Agricultorul lucrează aproximativ 430 de hectare în zona Dumbrava și spune că, deși producția este bună, anul 2026 este unul dintre cei mai slabi din punct de vedere financiar.
„Anul acesta am făcut muncă voluntară. Am plimbat banii, nu am câștigat nimic. Am o producție de șapte tone la hectar, în condițiile în care anul trecut am avut opt tone la hectar. Prețul este în jur de 80 de bani pe kilogram. Este foarte puțin. Nu acoperă cheltuielile, motorina, nimic.”
Potrivit fermierului prahovean, un preț care ar permite agricultorilor să își acopere costurile și să rămână cu un profit minim ar trebui să fie de aproximativ 1,10 lei pe kilogram.
„Un preț la care să rămână ceva și în buzunar ar fi cam la 1,10 lei. Eu o să depozitez mare parte din recolta de grâu, în speranța că va mai crește prețul. Dar, în esență, este un an foarte prost.”
Prețul scade de la o zi la alta
La începutul lunii iunie, ofertele din piață pentru grâul de panificație din noua recoltă se situau în jurul valorii de 935 de lei pe tonă, echivalentul a aproape 94 de bani pe kilogram.
Odată cu începerea recoltatului în sudul țării și creșterea cantităților disponibile, prețurile au început însă să coboare accelerat. Astăzi, potrivit agricultorilor și specialiștilor din domeniu, în numeroase zone grâul este cumpărat cu aproximativ 80 de bani kilogramul, iar în unele cazuri chiar cu 70 de bani, mult sub costul de producție.
O problemă care nu îi afectează doar pe fermieri
Dincolo de metaforă, mesajul transmis de Marian Marcu este unul cât se poate de concret. Agricultura românească traversează un paradox: recolte bune, dar fermieri care nu își acoperă costurile. Iar dacă agricultorii nu vor avea resursele financiare necesare pentru a înființa culturile din toamna acestui an, efectele nu se vor opri la poarta fermei. Ele se vor resimți în întreg lanțul alimentar și, în cele din urmă, în buzunarul fiecărui consumator român.
