Continuăm demersul împotriva reclamelor fake, prin care românii devin victimele escrocilor după ce le accesează. Astăzi vă prezentăm ingredientele unei rețete bine pusă la punct, prin care naivilor le sunt propuse câștiguri de mii de euro, direct de pe laptop sau telefonul mobil, în schimbul datelor personale.
Așa cum bine știți, în aceste reclame este folosită în mod ilegal imaginea unor vedete sau persoane îndrăgite de publicul din România. Andreea Marin, Irina Loghin, Angela Similea, Bobonete sau Cătălin Măruță sunt doar o parte dintre cei aflați în vizorul agențiilor de publicitate care își plasează conținutul într-un mod neetic sau fraudulos.
Precizăm că dincolo de îndrumările sau informările emise de DNSC cu privire la siguranța online, nicio instituție a statului nu a reacționat până în prezent. Deși este o necesitate, reglementarea conținutului din online pare să fie ultima grijă a celor care au toate pârghiile necesare pentru a stopa acest fenomen.
Vă prezentăm astăzi cazul Simonei Halep, căruia, potrivit promovării false, nu-i mai ajung banii pe care i-a câștigat din tenis și a ajuns să câștige sume fabuloase din tranzacționarea gazului.
Rețeta câștigurilor din reclame fake, contra datelor personale personale
Ingredientele necesare
- Un suport/publicație online quality sau cu trafic mare;
- O vedetă de calibru, apreciată de români atât pentru carieră cât și pentru modul de viață, în cazul de față Simona Halep;
- Un proiect major de infrastructură, în cazul de față gazoductul BRUA;
- O instituție a statului, de această BNR;
- Clone ale site-urilor prestigioase de știri;
- O miză de interes major, în cazul de față banii obținuți din investiții pasive
- Un fals interviu transpus într-o pagină falsă a unui ziar;
- O intrigă: Banca România o dă în judecată pe Simona Halep;
- Frica de criza economică;
- Câștiguri enorme comparativ cu efortul depus;
- Testimoniale, pentru o așa zisă transparență cât mai mare;
- Condimente: nume, prenume, mail și numărul de telefon.
Mod de preparare a unei reclame false, prin care rămâi fără datele personale
Navigând pe site-ul bzi.ro (Bună Ziua Iași, cel mai mare ziar online din regiunea Moldova), am accesat o reclamă care poate fi confundată foarte ușor cu un articol de presă: Încercare de evaziune eșuată arestări la punctul de trecere, însoțită de imaginea Simonei Halep și a unei polițiste de frontieră.
Pagina nou deschisă copiază identitatea vizuală a site-ului RFI care titrează: Banca României a dat-o în judecată pe campioana tenisului mondial, Simona Halep, pentru declarațiile controversate făcute în direct.
Trebuie precizat că adresa URL nu este aceeași cu cea a prestigioasei instituții media Radio France International (RFI), ci doar o copie.
Parcurgând textul care pare generat de inteligența artificială sau tradus cu Google Translate, aflăm că Simona Halep a fost în mijlocul unui scandal după participarea la emisiunea 40 de întrebări moderată de Denise Rifai.
Motivul ar fi dezvăluirea unor informații care i-au făcut pe reprezentanții Băncii Naționale să sune în direct să oprească transmisia.
Copia site-ului RFI anunță însă că au intrat în posesia unei copii a acelui episod și redă dialogul pe care Simona Halep l-ar fi avut cu Denise Rifai.
Parcurgând textul aflăm că Simonei Halep îi este foarte greu să trăiască cu banii obținuți din cariera sportivă și că a descoperit o modalitate prin care obține bani într-un mod pasiv.
Sportiva precizează totodată că de această modalitate ar trebui să știe toți cetățenii, ea considerându-se „privilegiată” .
După acest paragraf, presupusul dialog între Denise Rifai și sportivă virează brusc spre viața grea a pensionarilor din România și a tinerilor cărora inflația le dă bătăi de cap.
La fel de brusc, în cadrul aceluiași interviu fictiv, Simona Halep începe să vorbească despre BRUA (N.R.: un proiect major pentru transportul gazelor naturale, de care beneficiază și România, dar care nu este finalizat).
Într-un paragraf alcătuit aparent fără sens, dar în care sunt inserate imagini cu conducta BRUA și cu Simona Halep, aceasta vorbește despre faptul că tronsonul românesc al proiectului a fost pus în funcțiune, fapt ce ne-a adus independența și ne-a transformat într-un hub de gaze pentru Europa Centrală.
Punctul culminant al conținutului din această pagină falsă îl reprezintă un anunț, întărit de o poză a Simonei Halep: „BRUA a dezvoltat un program datorită căruia cetățenii noștri pot obține venit pasiv, de la 10 000 ron pe zi făcând o singură investiție în mărime de 1 200 ron”
Presupusul dialog între Denise Rifai și Simona Halep continuă. Cea dintâi pune întrebările care stau pe buzele oricărui naiv tentat să creadă că se poate îmbogăți atât de simplu.
„Vreți să spuneți că eu pot câștiga bani chiar acum?”. Confirmările, dar și detaliile necesare sunt oferite de Simona Halep care și explică cum vin banii.
Mai mult, printre paragrafele paginii false încep să apară îndemnuri la completarea unor formulare, dovezi ale unor plăți către alți români, butoane care îmbie utilizatorii de internet să devină parteneri BRUA.
Dubiile celor care pun la îndoiala afacerea sunt și ele înlăturate de o nouă întrebare venită din partea lui Denise Rifai: „Care sunt dezavantajele acestui program?”
După ce Simona Halep a dat asigurări că întreaga afacere este sigură și ca ea s-a îmbogățit din tranzacționarea gazului prin BRUA, un subtitlu anunță că acela a fost momentul în care emisiunea a fost întreruptă de telefonul celor de la BNR.
„În acest moment emisiunea a fost întreruptă din cauza unui apel de la Bancă, în care s-a solicitat ca înregistrarea transmisiei să fie oprită, invocând faptul că Simona Halep le discreditează activitățile. A izbucnit un scandal, de aceea programul a trebuit să fie scos de la difuzare”, anunță falsa pagină a RFI.
Mai mult, în completarea acestui moment, falșii redactori ai falsei pagini RFI precizează că au contactat-o pe Denise Rifai pentru a comenta situația, iar aceasta le-a confirmat totul.
Mai mult, celebra moderatoare le-a transmis că s-a înscris și ea în programul BRUA și a câștiga mii de lei. Cu privire la Simona Halep, aceasta transmite că „încă este în litigiu cu banca”.
Articolul publicat pe clona site-ului RFI se încheie cu un nou îndemn de a deveni partener BRUA. În continuarea acestui apar mai multe comentarii ce se vor a fi lăsate de români, identificați cu nume, prenume și fotografie, care susțin că s-au îmbogățit prin intermediul acestui program.
Accesarea butonului „Deveniți partener BRUA” deschide o pagină care anunță „Câștiguri de până la 10 000 euro pentru gazele și petrolul european” și faptul că „BRUA este un proiect care aprovizionează deja jumătate din Europa cu gaze naturale, iar dumneavoastră puteți beneficia de livrarea acestui gaz devenind acționar al companiei”. În josul acesteia apar alte două butoane „participați” și „urmăriți videoclipul”.
Accesarea butonului „urmăriți videoclipul” deschide o înregistrare video în care este afișată sigla Guvernului României sub care stă scris „Ministerul Energiei” și în care sunt prezentate imagini cu o instalație industrială.
După vizionarea videoclipului, tot ce trebuie să faci ca să devii acționar BRUA este să-ți introduci numele, adresa de email și numărul de telefon într-un formular.
Vom continua seria acestor articole care, alături:
de: Andreea Marin cere intervenția autorităților în fenomenul publicității înșelătoare
de: Era să scap de bani în loc de dureri printr-o reclamă fake
de: Irina Loghin continuă să fie victima publicității neetice
de: Bobonete cere încadrare penală pentru colesterol și diabet în România
de: Cum m-au ajutat Zâna și Măruță să fac bani pe Tik Tok
de: Angela Similea și Irina Loghin, folosite în reclame mincinoase
de: Biserica Fake, mai mare decât Catedrala Mântuirii Neamului
de: Victima publicității false, Andreea Marin, reacționează
fac parte din inițiativa de public awareness referitoare la lipsa de supraveghere și de reglementare a conținutului publicitar bazat pe informații false și care promovează activități ilegale în mediul online, susținută de Observatorul Prahovean.