Situat în zona de est a Ploieștiului, între râul Teleajen și pârâul Dâmbu, Cartierul Bereasca nu a fost dintotdeauna un cartier al Ploieștiului. Pe vremuri, în urmă cu aproape 200 de ani, terenul boierului Nicolae Bălăceanu, aflat pe teritoriul localității Ploieștiori includea satele Bereasca de Sus și Bereasca de Jos. Câțiva zeci de ani mai târziu, Bereasca devenea o suburbie a Ploieștiului.
Istoria Cartierului Bereasca, cunoscut în 1830 drept „Cartierul Demobilizaților” bulgari, o regăsim descrisă pe larg de Ioan Groșescu în „Mahalalele Ploieștilor”.
După războiul ruso-turc, bulgarii s-au stabilit la Ploiești, probabil și pentru faptul că aici au găsit terenuri întinse la marginea orașului.
Citește și: Cele mai cunoscute străzi din Ploiești. Unde erau mahalalele Abagii sau Tabaci
„Zapciul străinilor din Plasa Cricov raporta, la 3 septembrie 1830, ispravnicului străinilor: Oricâți vin din Bulgaria trec la tot la Ploiesci. Drept pentru care cerea să i se comunice măsurile pe care să le ia”, consemnează Ioan Groșescu în „Mahalalele Ploieștilor”.
Bereasca, „Cartierul Demobilizaților” bulgari. Istoria mahalalelor din Ploiești
Aceasta este, de altfel, data la care isprăvnicia a dispus realizarea unei catagrafii din care să se afle numărul sârbilor din Ploiești, dar și al bulgarilor stabiliți în ceea ce avea să devină, ulterior, Cartierul Bereasca.
Citește și: Istoria mahalalelor Ploieștiului. Cum arăta orașul în urmă cu aproape 200 de ani
La acea data, se arată în „Mahalalele Ploieștilor”, erau 1592 de suflete, majoritatea veniți din orașul Sliven. Se pare că negustorii din Sliven se cunoșteșteau cu cei din Ploiești de multă vreme și fiind mulți la număr au dorit să creeze o comunitate la Ploiești.
Cererea bulgarilor de a se așeza în Bereasca a fost aprobată la 25 noiembrie 1830, iar la acea dată se vorbea de întemeierea unui oraș nou „Slivinul Nou”, numai că în zonă nu avea proprietăți doar baronul Sachelarie, ci și Ioniță Bălăceanu.
Bereasca s-a transformat repede și zona a prins contur. Se asemăna cu un târg, cu piață la mijloc, cu biserică mare, prăvălii și case, iar pe iaz era o moară, în timp ce pe malul Dâmbului era plantată viță-de-vie. Tot acolo, bulgarii și-au făcut cimitir.
Bereasca, „Cartierul Demobilizaților” bulgari. Istoria mahalalelor din Ploiești
„În 1838, în numai opt ani, numărul caselor ajunseseră 398, erau 68 de prăvălii, coșare, șoproane și alte nămestii, acestea pentru că aici veniseră Bulgari de peste tot, chiar din Basarabia”, se arată în „Mahalalele Ploieștilor”.
Vremurile s-au schimbat când baronul Sachelarie a preluat moșia de la familia Bălăceanu, iar una dintre primele decizii a fost să-i pună pe locuitori „la clacă”. Numai că bulgarii, învățați să fie liberi, au hotărât să plece.
Citește și: Istoria Bulevardului Independenței din Ploiești, faimosul Bulevard al Castanilor
„Au pregătit fuga în așa fel, încât, în două-trei săptămâni, până la Sfântul Gheorghe din 1838, orașul Silvina Nouă a rămas pustiu. 216 case și 8 prăvălii, chiar și biserica au fost demolate bucată cu bucată și încărcate în cărțe mari, trase de câte patru cai, au cărat după ei vitele, oile, păsările și tot calabalâcul. 186 de case și 55 de prăvălii au rămas în părăsire”, consemnează Ioan Groșescu.
Bereasca, „Cartierul Demobilizaților” bulgari. Istoria mahalalelor din Ploiești
Istoria cartierului Bereasca este însă lungă, iar din 1921 încep si apară cererile demobilizaților în vederea împroprietăririi în Bereasca.
În 1920, consiliul comunal, consemnează Ioan Grășescu, sub președinția arhitectului Toma T. Socolescu, președinte al comisiei interimare, aprobe mărirea ariei orașului. În 1919, cei demobilizați, întorși la casele lor, solicitau să participe la întrunirea care avea drept scop constituirea de obște pe suburbia Bereasca.
Zece ani mai târziu, „Cartierul Demobilizaților” era schițat, cu circa 40 de străzi. Ioan Groșescu susține în volumul Mahalalele Ploieștilor II că s-au aprobat 1439 de cereri de împroprietărire în Bereasca.
Citește și: Povestea actelor de filantropie din Ploiești de la sfârșitul secolului XIX. Cantine pentru elevi, strângeri de fonduri pentru familiile sărace, azil pentru femeile în vârstă și spital pentru persoanele cu tuberculoză
La distanță de aproape 100 de ani, Cartierul Bereasca figurează tot la periferia orașului. Un cartier în care străzile poartă nume de flori , dar care, din păcate, sunt încă pline de noroi.
Zona este cunoscută sub titulaturi de „marginalizată” sau „defavorizată” și, din păcate, oamenii și-au cam pierdut speranța că lucrurile se vor schimba prea curând.
Citește și: După ce Primăria Ploiești i-a lăsat baltă, locuitorii din Mimiu și-au astupat singuri gropile, de 1 Mai – VIDEO
Celebra stradă Drumul Sării este mărginită de tone de gunoaie. Locuitorii au cam aceleași nevoi. Își doresc străzi asfaltate și susțin că plătesc taxe și impozite și merită aceleași condiții ca locuitorii din zona centrală a orașului.
