Zeci de persoane din Ploiești, rămase fără un acoperiș deasupra capului, se strâng, în fiecare seară, la adăpostul de noapte. Pentru ei Crăciunul este o nouă noapte în care au parte de un pat și un ceai cald. Aici toată lumea este la fel, indiferent de studii și de vârstă. Toți poartă în suflet blestemul că nu au o casă și nu au alături pe cei dragi.
Aproximativ 24 de persoane rămase fără locuință, printre care se numără și șapte femei, vor petrece Crăciunul și Anul Nou la Adăpostul de noapte din Ploiești, situat în zona de sud a orașului, aflat în subordinea Administrației Serviciilor Sociale Comunitare.
Cel mai tânăr dintre beneficiarii de la centru are 22 de ani. A venit la adăpostul de noapte în urmă cu câteva luni. Nu a povestit nimic despre familie sau de ce a ajuns pe drumuri.
Cel mai în vârstă beneficiar de la centru are peste 60 de ani. Nici el nu și-a spus niciodată povestea. Aici toată lumea este la fel, indiferent de studii și de vârstă. Toți poartă în suflet blestemul că nu au o casă și nu au alături pe cei dragi.
Centrul Social de Urgență, de pe Bulevardul Petrolului din Ploiești, a fost înființat cu mulți ani în urmă pentru a oferi adăpost, pe timp de noapte, persoanelor care nu au o locuință. Iarna, accesul în centru se realizează începând cu ora 18.00, iar stingerea are loc la ora 22.00. În tot acest timp au posibilitatea să facă o baie, să-și spele rufele, să citească un ziar sau să se uite la televizor.
Bucuria unor sărbători liniștite
A doua zi, cei cazați aici părăsesc centrul, unul câte unul, începând cu ora 11.00. Urmează o nouă zi pe stradă, în cele mai multe cazuri în piețe sau pe scările blocurilor sau colindă prin tot orașul, de la un capăt la altul. În jurul prânzului se strâng din nou, de data aceasta în zona Halelor Centrale, unde au parte de o masă caldă la Fundația lui Nini Măcelaru, care are grijă de mulți ani de aceste suflete.
Apoi, seara, oamenii străzii, cum îi numesc mulți, se reîntorc la adăpost unde au parte de un pat cald și un ceai. În dormitoarele cu multe paturi se strâng, în fiecare noapte, câteva zeci de persoane. Au renunțat să mai povestească despre viața lor, despre prima zi petrecută sub cerul liber, după ce au rămas fără locuință. Nu au bagaje, iar singurul lor bun este haina de pe ei, atârnată pe timpul nopții într-un cuier la adăpost.
Iar de Crăciun, prin grija angajaților de la Administrația Serviciilor Sociale Comunitare (ASSC), au și un brăduț care să le amintească, dacă mai era nevoie, că se apropie Crăciunul.
Anonimi… cu suflet mare
Unii dintre cei care au ajuns la adăpostul de noapte au avut cândva un cămin și persoane dragi alături, de sărbători. Alții nu au cunoscut niciodată bucuria Crăciunului.
Pentru ei, în fiecare an, oameni cu suflet mare, rămași anonimi, fac donații. Aduc, aici, la centru, pachete cu alimente, haine, încălțăminte și produse de igienă pentru a alina un pic suferința celor rămași fără locuință.
Este vorba despre oameni care au înțeles că, înainte de a judeca pe cineva, înainte de a avea prejudecăți, semenii lor au nevoie de ajutor…
