Au trecut aproape două săptămâni de la viitura din Bușteni, când apele au măturat străzi, mașini și gospodării. La solicitarea Observatorului Prahovean, Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (I.N.H.G.A.) a oferit un punct de vedere oficial despre ce s-a întâmplat, de ce nu a putut fi evitat și, mai ales, dacă ne putem aștepta la fenomene similare în viitor.
Din articol
Ce s-a întâmplat pe 19 iulie
Duminică, 19 iulie, o furtună violentă a lovit orașul Bușteni. Viitura coborâtă de pe munte a oprit circulația pe DN1 din cauza inundațiilor, a distrus drumuri, a inundat numeroase gospodării și a luat pe sus mașini. O femeie a ajuns la spital cu răni grave suferite în timpul vijeliei. Primăria Bușteni a fost nevoită să lanseze un apel public către voluntari, pentru a sprijini localnicii, la curățarea gospodăriilor.
Ce a provocat viitura, potrivit hidrologilor
Potrivit I.N.H.G.A., cauza au fost precipitațiile cu caracter torențial, „însemnate cantitativ și de intensitate deosebită”, căzute în intervalul 19–20 iulie pe câteva râuri mici din bazinul superior al Prahovei. Cele mai severe fenomene s-au produs în bazinul hidrografic Valea Jepilor, chiar zona care traversează orașul Bușteni — un bazin care, subliniază instituția, nu este cadastrat și nu este monitorizat din punct de vedere hidrologic. Cu alte cuvinte, acolo nu există un sistem de măsurare care să fi putut anticipa amploarea fenomenului.
La stația hidrometrică Bușteni s-au înregistrat 54,1 mm de precipitații în acel interval, dar hidrologii atrag atenția că, în bazinul Valea Jepilor, cantitatea a fost probabil semnificativ mai mare decât cea măsurată la stație. Efectele viiturii au fost amplificate suplimentar de blocajele formate la poduri și podețe, care au concentrat și au deviat volumul de apă.
Putea fi evitată?
Răspunsul hidrologilor este tranșant: nu. Având în vedere caracterul torențial și intensitatea deosebită a ploilor, formarea unei viituri rapide și severe în acest bazin nu putea fi prevenită.
Ne mai putem aștepta la astfel de fenomene? Da. Și tot mai des după 2050
Cel mai important mesaj al raportului privește viitorul. Hidrologii amintesc că fenomene similare s-au mai produs istoric: cel mai recent eveniment sever în același bazin hidrografic a avut loc în perioada 20–21 iulie 2021, când precipitațiile au atins și depășit local 60–90 mm.
Studiile de reconstituire a debitelor, realizate de experții ABA Buzău-Ialomița, arată că viitura din 2021 a avut o perioadă medie de revenire de 50 de ani, în timp ce cea din 19–20 iulie 2026 a avut o perioadă de revenire estimată la aproximativ 30 de ani. Practic, sunt evenimente considerate rare din punct de vedere statistic, dar care s-au repetat la un interval de doar cinci ani.
Institutul avertizează că fenomene de acest tip se pot produce din nou, atât în bazinul Valea Jepilor, cât și în orice alt bazin hidrografic mic din zonă. Mai mult, „ca urmare a impactului potențial al schimbărilor climatice, astfel de evenimente se pot produce cu frecvență și severitate mai mare, mai ales după anul 2050”, mai susțin hidrologii.
Efectele se resimt și acum, în turism
Deși zona afectată de viitură a fost una restrânsă, practic doar strada Telecabinei- redevenită practicabilă chiar din a doua zi, consecințele s-au extins și asupra turismului. Potrivit secretarului general al Asociației pentru Promovarea și Dezvoltarea Turismului (APDT) Prahova, Anda Popa, aproximativ 15% dintre turiști și-au anulat sau amânat vacanțele imediat după producerea fenomenului. Iar efectul s-a resimțit atât în săptămâna următoare viiturii, cât și ulterior.
Reprezentanta APDT precizează însă că nu doar viitura a influențat decizia turiștilor, ci și vremea instabilă din ultimele săptămâni, care i-a făcut pe oameni mai precauți. La nivelul întregii stațiuni, rezervările din Bușteni sunt cu aproximativ 30% mai reduse față de aceeași perioadă a anului trecut. Operatorii din turism pun această scădere pe seama unui mix de factori: puterea de cumpărare mai redusă, vremea capricioasă și temerile generate de fenomenele meteo extreme, un trend resimțit, de altfel, în toată industria turistică din România, inclusiv pe litoral. Sinaia rămâne, în acest context, stațiunea cu cele mai multe sosiri, datorită capacității mari de cazare.
Citește și : Viitura din Bușteni lovește turismul: hotelierii se confruntă cu anulări dar și rezervări în scădere
Ce înseamnă asta pentru Bușteni și pentru Valea Prahovei
Concluzia raportului hidrologilor este că zona montană a Prahovei are bazine hidrografice mici, necadastrate și nemonitorizate, capabile să genereze viituri rapide și distructive în câteva ore, fără avertizare timpurie posibilă. Iar pe fondul schimbărilor climatice, riscul ca astfel de fenomene să devină mai frecvente și mai severe, în special după 2050, este unul asumat oficial de instituția care monitorizează apele din România.
