Cătălin Păduraru, unul dintre cei mai apreciați cunoscători ai vinului și organizator al concursului Vinarium, este inițiatorul unui proiect inedit: un traseu al cramelor cu rulota, în zona Dealu Mare, Prahova.
Din articol
Prima oprire a fost la Crama Feruccio, lângă Ploiești, unde Cătălin Păduraru a stat de vorbă cu Observatorul Prahovean despre potențialul uriaș al Prahovei în enoturism, despre infrastructura necesară și despre modul în care vinul românesc ar putea deveni o resursă turistică recunoscută internațional.
De ce cu rulota la crame
Ideea traseului cramelor cu rulota a apărut, spune Cătălin Păduraru, în contextul în care România are una dintre cele mai importante suprafețe viticole din regiune, iar noile conexiuni rutiere pot aduce turiști străini direct către zonele viticole.
În opinia sa, rulota poate rezolva rapid o problemă pe care infrastructura hotelieră nu o poate acoperi imediat: lipsa locurilor de cazare suficiente în zonele rurale și viticole.
„Turismul cu rulota rezolvă problema asta. Și nu o rezolvă peste zece ani, o rezolvă astăzi”, spune Cătălin Păduraru.
Acesta consideră că, printr-un minim de infrastructură, cramele din Dealu Mare ar putea primi turiști care călătoresc cu rulota, fără investiții uriașe în unități de cazare.
„Autostrada Podgoriilor”, o idee inspirată de Camino și Via Transilvanica
Cătălin Păduraru vorbește despre posibilitatea apariției unui produs turistic românesc recognoscibil, pe modelul unor trasee consacrate precum Camino sau Via Transilvanica.
În cazul zonelor viticole, acesta propune ideea unei „Autostrăzi a Podgoriilor”, un traseu care să lege cramele, comunitățile rurale, gastronomia locală, experiențele de familie și turismul cu rulota.
„Dacă există Camino și dacă există Via Transilvanica, nu văd de ce nu ar fi și Autostrada Podgoriilor”, afirmă Păduraru.
De ce Prahova poate fi punctul de plecare
Prahova are, în opinia inițiatorului proiectului, câteva avantaje importante: apropierea de București, accesul relativ facil, tradiția viticolă din Dealu Mare și deschiderea autorităților pentru semnalizarea enoturistică.
Cătălin Păduraru spune că Prahova a fost aleasă pentru debutul proiectului și din motive practice, dar și sentimentale, datorită colaborării cu Asociația Ținutul Vinului și a faptului că tot aici s-a desfășurat și recenta ediție a Concursului Internațional Vinarium.
De altfel, acesta a înfrățit ADI Ținutul Vinului cu Echansonnerie Châteauneuf-du-Pape.
Un alt argument este faptul că județul a început să dezvolte infrastructură pentru biciclete și semnalistică dedicată enoturismului, inclusiv pe drumuri județene.
Crama Feruccio, prima oprire a traseului
Prima oprire a proiectului a fost la Crama Ferucio, aflată aproape de Ploiești.
Cătălin Păduraru spune că această cramă are câteva atuuri importante: proximitatea față de oraș, accesul facil, peisajul și calitatea vinurilor.
„Proximitatea de oraș, accesul deloc greu, peisajul fantastic și faptul că vinurile lor au luat cele mai mari distincții sunt atuuri importante”, spune acesta.
„Ne-a bucurat foarte mult prezența domnului Păduraru la Crama Feruccio și apreciem demersul său, care poate aduce noi turiști, inclusiv străini, în zona noastră. Noi vom amenaja mai multe posturi, astfel încât să oferim cele mai bune condiții celor care ne vor vizita la volanul autorulotelor”, a declarat Aurelian Ninel Alexandru, proprietarul Cramei Feruccio.
Inițiatorul proiectului afirmă că traseul va include și alte crame din zonă, de la crame mici și butic până la crame mari din Dealu Mare.
Ce ar trebui să ofere cramele pentru turiștii cu rulota
Potrivit lui Cătălin Păduraru, nu este nevoie ca fiecare cramă să facă investiții uriașe pentru a primi turiști cu rulota.
O infrastructură minimă ar putea însemna câteva puncte de curent electric, racorduri de apă și, eventual, spații comune cu dușuri și toalete.
Pe lângă partea tehnică, experiența turistică trebuie completată cu activități pentru familie: plimbări, zone de belvedere, biciclete, pescuit, gastronomie locală, spații de relaxare sau evenimente culturale.
În opinia sa, turismul cu rulota nu este un turism de economie, ci unul de experiență. Cei care vin astfel la crame consumă local, cumpără vin, merg la restaurant, pot comanda produse și pot deveni ambasadori ai locurilor pe care le descoperă.
Enoturismul poate funcționa tot anul
Un alt avantaj al enoturismului este faptul că nu depinde strict de un sezon, spre deosebire de turismul montan sau cel de litoral.
Cătălin Păduraru spune că enoturismul poate funcționa 365 de zile pe an și poate genera vânzări directe pentru crame.
Dacă România ar ajunge la cifre validate deja în alte țări europene, unde 20-25% din vânzările cramelor pot veni direct de la turiști, impactul economic ar fi important.
„Turiștii atrași înseamnă vânzare de pe loc. Asta înseamnă lipsa riscului din piață și lipsa imobilizărilor de capital”, explică acesta.
Tinerii, vinul și nevoia de experiențe
Organizatorul Vinarium atrage atenția că una dintre marile provocări ale industriei vinului este reconectarea cu generațiile tinere.
În opinia sa, tinerii au nevoie de experiențe, aventură, festivaluri, evenimente în aer liber și forme de edutainment pentru a se apropia de vin și de cultura viței-de-vie.
Turismul cu rulota ar putea deveni tocmai această punte între generația tânără și lumea vinului, mai ales dacă traseele cramelor vor include muzică, teatru, cinema în aer liber, sport, gastronomie și activități pentru familie.
Vinul, resursă pentru comunitățile rurale
Cătălin Păduraru spune că proiectul nu trebuie privit doar ca o oportunitate pentru crame, ci și pentru comunitățile rurale din jurul viilor.
Beneficiari pot fi producătorii locali, cei care vând produse tradiționale, cei care oferă servicii de reparații, curățenie, întreținere, gastronomie, entertainment, plimbări cu calul sau activități de agrement.
În viziunea sa, comunitățile rurale din jurul viilor ar putea ajunge la standarde de viață urbane și europene dacă vinul ar fi tratat ca o resursă strategică.
„Proiectul meu este ca vinul să ajungă să fie recunoscut ca resursă, și tot ceea ce este în jurul lui. Și atunci, da, putem vorbi despre prosperitate”, spune Cătălin Păduraru.
Dealu Mare, prima recomandare pentru un weekend cu rulota
Întrebat unde ar trimite pe cineva pentru un prim weekend pe traseul cramelor cu rulota, Cătălin Păduraru a răspuns fără ezitare: în Prahova, în Dealu Mare.
Acesta spune că, într-un singur weekend, turiștii nu ar avea timp să vadă și să se bucure de tot ceea ce pot oferi cramele din zonă.
În ceea ce privește vinurile, Păduraru evită să recomande o cramă sau o etichetă anume, dar spune că Dealu Mare rămâne un reper pentru Feteasca Neagră și pentru cupajele de Fetească Neagră cu soiuri internaționale.
„Dealu Mare este exponentul clar al succesului pentru Fetească Neagră și pentru cupajele de Fetească Neagră cu soiuri internaționale”, afirmă acesta.
Proiectul traseului cramelor cu rulota poate deveni, astfel, nu doar o idee de vacanță, ci un model de dezvoltare pentru turismul local, pentru cramele din Prahova și pentru comunitățile rurale din jurul podgoriilor.
