„Sfârșitul tragic al lui Cristian Tudor Popescu”, „Băncile vă fură în fiecare zi”, „Întreaga Națiune este în stare de șoc…” sunt câteva dintre titlurile care ilustrează casete a mii de campanii de reclamă contextuală care generează lunar zeci de milioane de afișări pe Facebook. Când îl vezi pe Cristian Tudor Popescu (CTP) la emisiuni n-ai zice că poate fi un foarte eficient erou de reclame. Și totuși, cineva i-a găsit rolul perfect.
Din articol
CTP este distribuit de câteva luni în rol principal într-o serie de reclame difuzate prin mii de campanii publicitare pe internetul de limbă română. Probabil fără voia sau știința sa, jurnalistul este prezentat în ipostaza unui erou de acțiune, care dă sau ia pumni de la bancheri veroși.
Imaginea lui CTP, folosită în clipuri ”fake”
Aparent, prin intermediul acestor „dezvăluiri”, CTP este folosit pentru a promova o platformă de infracțiuni financiare. În realitate, frecvența cu care sunt afișate reclamele relevă faptul că ele au ca obiectiv afișarea/repetarea cât mai agresivă a conținutului promovat.
La fel ca în cazurile lui Mugur Isărescu sau Mihai Gâdea, despre care am vorbit săptămâna trecută, și reclamele care îl au ca erou principal pe CTP au în vedere erodarea încrederii publicului în sistemul bancar și stimularea instinctelor violente ale oamenilor.
Într-un scenariu conspiraționist, jurnalistul face „mari dezvăluiri” despre faptul că băncile fură românii. „Dezvăluirile” sunt „publicate” într-un „articol” publicat de ziarul Libertatea, care transcrie conținutul unei emisiuni Sinteza Zilei, ambele clone.
„Acuzații” sunt reprezentanții de top a două dintre cele mai mari și mai de încredere bănci din România. Este vorba despre Horia Ciorcilă, președinte al Consiliului de Administrație al Băncii Transilvania (BT), și Sergiu Manea, CEO al Băncii Comerciale Române (BCR).
Prin intermediul miilor de campanii plătite de companii de care nu a auzit nimeni și împrăștiate pe toată planeta, este promovat același scenariu conspiraționist: băncile se îmbogățesc cu nerușinare pe spatele românilor cinstiți și muncitori.
Mihai Gâdea, gazda ”dezvăluirilor”
Iată un exemplu de „afirmație” făcută de CTP în timpul „emisiunii”: „Vă explic eu cum funcționează sistemul dumneavoastră. Banca împrumută bani cu 2%. Apoi îi împrumută familiei pe 8% credit ipotecar. Aceeași bancă îi dă familiei 0,5% la contul de economii.
Iar când familia nu mai face față ratelor, pentru că energia costă 1.500 lei pe lună? Îi spuneți că e VINA EI. Asta nu e activitate bancară, e o capcană!”.
Textul este fie anunțat, fie ilustrat cu imagini dintre cele mai șocante, unele de o violență extremă, care generează sentimente dintre cele mai puternice din partea privitorului. Jurnalistul este prezentat fie plin de sânge pe față, fie scos în cătușe, fie aruncând un pahar cu apă către „intervievat”.
„Intervievații”, la rândul lor, sunt puși în situații dintre cele mai degradante. Acuzați că îi înșală pe români, ei sunt prezentați fie victime ale agresiunii jurnalistului, fie agresori ai acestuia. La fel, în unele montaje sunt plini de sânge, loviți sau scoși din platou de poliție cu cătușele la mâini etc.
Toate sub privirile șocate ale „gazdei”, Mihai Gâdea.
Campanii online masive pentru demonizarea bancherilor
Șefii BT și BCR sunt puși astfel alături de alți bancheri, precum guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, și fostul șef al Raiffeisen, Steven van Groningen, pentru decredibilizarea și demonizarea cărora sunt cheltuite lunar sute de mii de euro pe campanii care generează tot lunar zeci de milioane de afișări în mediul online.
Pentru credibilizarea campaniilor sunt folosite imagini ale unora dintre cei mai respectați jurnaliști români, precum Cristian Tudor Popescu, Mihai Gâdea, Adina Anghelescu. Zilele viitoare vom arăta cum un alt jurnalist respectat, Cătălin Tolontan, este erou într-un scenariu publicitar similar.
Cele mai multe dintre campaniile publicitare de dezinformare au început să fie rulate în a doua parte a lunii februarie a anului 2026 – începutul conflictului din Iran, momentul din care sistemul bancar românesc a început să fie pus sub presiune de diferitele crize globale sau interne.
Chiar dacă sunt rulate prin intermediul a zeci sau sute de entități comerciale din locații de pe toate continentele, miile de campanii sunt foarte eficient coordonate. Ele au ca scop erodarea încrederii în sistemul bancar românesc și în conducătorii acestuia.
Cu toate acestea, nicio autoritate din România nu a reacționat public până în acest moment.
Acest articol face parte din campania de public awareness privind campaniile publicitare la infracțiuni pe internetul de limbă română, demarată de Observatorul Prahovean în anul 2024 și susținută de Asociația pentru Transparență în Comunitate.
