România abia învăța să meargă pe picioarele economiei de piață. Pe un teren concesionat de la PECO, în cartierul Bariera București, vis-a-vis de Hipodrom, Harold Hamunga și fratele său spălau mașini singuri, în timp ce tatăl lor se ocupa de acte și încasări. O singură angajată ajuta la interior. Clienții veneau mai mult din curiozitate decât din convingere, stăteau și priveau uimiți cum funcționează utilajul, primul de acest fel din oraș.
Din articol
„Oamenii erau reticenți la început, veneau doar să se uite cum funcționează utilajul. Erau multe Dacii, că așa era imediat după revoluție”, își amintește omul de afaceri ploieștean.
Firma Harold fusese înregistrată în 1992. Capitalul de pornire al spălătoriei? Cei 7 milioane de lei obținuți de tatăl său din vânzarea casei bătrânești. Un sacrificiu asumat, cu ochii deschiși.
Numărul mic de clienți din primele luni nu l-a descurajat, ba din contră l-a ambiționat. Harold a venit cu idei una după alta: a propus un sistem de abonament lunar societății Conpet, însă a fost refuzat. A mers mai departe. A introdus formula „3+1″, la trei spălări, una gratuită. A funcționat. Iar în câțiva ani, spălătoria începea să devină un reper.
Primul club de networking din Ploiești
Înainte ca termenul „networking” să intre în vocabularul românesc, Harold Hamunga îl practica deja. Intuitiv, natural, cu cărți de vizită și strângeri de mână.
Pe măsură ce telefonul mobil apărea în viața ploieștenilor cu afaceri, spălătoria din Bariera București devenise un punct de întâlnire neoficial al lumii de business locale. Harold lua cărțile de vizită ale clienților care veneau să își spele mașinile și îi punea în legătură unii cu alții, în funcție de ce nevoi aveau.
„Mulți veneau, spălau mașina și se duceau direct la panoul cu cărți de vizită.”
O dovadă concretă a acestei rețele? Prima ușă de termopan din Ploiești. Există și astăzi și separă biroul lui Harold de hala unde sunt spălate mașinile pe Cantacuzino.
„E făcută în 1997. A venit la mine cel care deschisese prima fabrică de termopane din Ploiești, din zona Gării de Vest, ca să își spele mașina. M-a întrebat dacă îl pot ajuta să se dezvolte. I-am zis: lasă-ți anunțul aici și vedem. Mi-a propus să îmi facă o ușă. Și toată hala unde funcționăm astăzi e construită în jurul acestei uși.”
Ușa aceea a călătorit din Bariera București, din vechea locație până pe strada Gheorghe Grigore Cantacuzino. Un simbol al continuității și al loialității față de oamenii care i-au trecut pragul.
Mascota cu noroc: rățoiul de pluș din 1996
Orice afacere cu suflet are și o legendă. La Harold, legenda are ochi, e din pluș și își păstrează culorile vii și astăzi.
În 1996, un client i-a lăsat într-o dimineață un rățoi de pluș, dintr-un gest de afecțiune, fără nicio explicație. Harold l-a agățat la vedere în spălătorie. Ziua aceea s-a dovedit cea mai productivă din istoria afacerii: 86 de mașini spălate.
„Am considerat că norocul a fost acel rățoi. Și l-am păstrat tot timpul cu mine. Îl spală fetele, îl dichisesc, și este la mine în birou tot timpul. Este mascota mea personală.”
Astăzi, rățoiul veghează de pe biroul lui Harold de pe strada Cantacuzino, la fel de colorat ca în prima zi, la locul lui de cinste.
Reclama care a oprit Ploieștiul: deschiderea pe Cantacuzino
Pe 13 aprilie 2001, Harold deschidea locația de pe strada Gheorghe Grigore Cantacuzino nr. 340A, pe un teren care, cu un an înainte, era acoperit cu porumb. Îl cumpărase cu un gând clar: clienții să vadă, de pe o terasă, fiecare etapă a spălării mașinii. Geamuri mari, lumină, transparență.
„Când am luat terenul pe Cantacuzino în 2000 era un teren cu porumb. Vedeam la momentul respectiv cum ar arăta și așa am gândit spațiul. Clientul să vadă toate etapele de spălare a mașinii.”
În ziua deschiderii a plouat. Totuși, 36 de mașini i-au trecut pragul.
Secretul? O reclamă pe radio, foarte ascultat în acele vremuri, care a intrat în istoria locală. Spotul difuzat pe Radio Prahova imita o știre de ultimă oră: zgomot de motoare, claxoane, sirene de autospecială și un „reporter” care anunța că strada Cantacuzino s-a blocat din cauza cozilor la spălătoria Harold. Mulți dintre ascultători au crezut că e o situație reală. A fost, de fapt, cel mai creativ spot publicitar din Ploieștiul acelor ani.
Harold păstrează și astăzi înregistrarea în calculatorul din birou. Când dă play, tace și zâmbește larg.
Contractele mari și creșterea: RATP, Direcția de Finanțe, British American Tobacco
Paralel cu spălătoria, Harold și-a extins activitatea în servicii de curățenie instituțională și industrială sub brandul Harold Mobil. Înainte de 2000, a câștigat contractul pentru curățenia mijloacelor de transport RATP Ploiești, pe care l-a onorat timp de patru ani. Au urmat Direcția de Finanțe, British American Tobacco și alții. La apogeu, firma număra peste 300 de angajați.
„O altă oportunitate a fost atunci când am câștigat contractul pentru curățenia în mijloacele de transport RATP din Ploiești. La fel când am reușit să câștig contractul cu Direcția de Finanțe, cu British American Tobacco”, rememorează Harold Hamunga.
Filosofia afacerii Harold: fără credite bancare, dar cu oameni loiali
Într-o eră în care împrumuturile bancare sunt văzute ca instrument natural de creștere, Harold Hamunga a ales altfel. Niciun credit. Nicio datorie. Niciodată.
„Firmele mele nu au luat niciodată credit de la bancă. Nu a existat să iau împrumut bancar ca să fac ceva.”
Recent, un reprezentant Raiffeisen l-a contactat cu o ofertă pe motiv firma sa este „total eligibilă”. Harold l-a întrebat calm pe agent dacă l-a verificat și în biroul de credit. „Ia caută-mă să vezi dacă mă găsești. Ai să vezi că nu mă găsești. Eligibilitatea nu înseamnă necesitate”, a ținut să puncteze acesta.
Harold indică și secretul din spatele succesului afacerii sale, o așa zisă biblie a business-ului său: „Modul economic de de gândire” scris de economistul american Paul Heyne. O carte pe care, dacă o studiezi, ai sa vezi cu totul si cu totul altfel lumea. Chiar și viața de zi cu zi.
La fel de neobișnuită e și relația cu angajații. Unii dintre cei care lucrează astăzi la Harold au fost alături de el din primele zile ale anilor ’90. Nu sunt simpli salariați. Sunt, în toate sensurile, parte din familia Harold.
„Am considerat că angajații îmi sunt colaboratori. Eu vin cu reclama, salarii și fac în așa fel încât să nu le lipsească nimic, iar ei își fac treaba cât mai bine.”
Secretul produselor folosite de Harold: formula care nu atacă vopseaua
Un alt avantaj competitiv construit în timp este formula detergentului folosit în spălătorie, dezvoltată împreună cu o fabrică parteneră, adaptată strict nevoilor afacerii Harold.
Soluția funcționează 3 în 1: la o anumită diluție cu apa devine detergent auto, la alta degresant, la alta detergent pentru motoare. Conține doar 3,8% sodă caustică, substanța care ar putea să afecteze lacul și vopseaua mașinilor dacă ar fi într-o concentrație mai mare.
Pentru o comparație mai clară, soluțiile de curățare a caroseriei folosite în prezent în spălătoriile de tip self service conțin peste 30% sodă caustică. Acesta este motivul pentru care aparent sunt eficiente împotriva murdăriei, dar, în timp, distrug vopseaua autoturismelor.
Clienții au observat și altceva: mirosul. Așa că, de puțin timp, Harold le oferă acestora posibilitatea să cumpere parfumurile folosite în spălătoria sa. Se vând sub formă de flacon, mirosul este persistent, iar prețul este similar cu cel al produselor din magazine. Diferența o face însă calitatea.
Spălătoria Harold astăzi: un reper al orașului
La 31 de ani de la prima mașină spălată în Bariera București și la 25 de ani de când funcționează pe strada Gheorghe Grigore Cantacuzino, spălătoria auto Harold și Harold Mobil sunt în continuare în picioare. Fără datorii, cu același standard de calitate și cu același om la cârmă.
Harold Hamunga a devenit, în timp, mai mult decât un antreprenor de succes. A devenit un reper. Un om care a știut să clădească nu doar o afacere, ci și o comunitate în jurul ei, clienți fideli, angajați loiali de trei decenii și parteneri legați de un panou cu cărți de vizită dintr-o altă epocă.
Rățoiul de pluș stă la locul lui de cinste pe birou, la fel de colorat ca în prima zi. Ușa de termopan din 1997 ancorează și azi hala în care mașinile intră pe un capăt și ies curate pe celălalt.
Sunt lucruri mici. Dar exact din astfel de lucruri mici e făcută o poveste care rezistă și continuă.
Disclaimer: Acest articol nu este unul sponsorizat sau susținut de Harold și nu există un contract comercial pentru publicarea lui. De asemenea, nimeni din partea Harold nu a citit și nu a aprobat textul înainte de apariția lui. Articolul face parte din campania, derulată de Observatorul Prahovean, de promovare a antreprenorilor locali, care aduc plus valoare comunității.
