Cum au ajuns pensiile speciale ale magistraților la sumele actuale

Pensiile pe care magistrații le încasează după retragerea din activitate este motiv de dispută politică de ani de zile. Mai mult decât atât, toată lumea este de acord că între o pensie specială medie, a unui magistrat, și o pensie medie din sistemul public este o discrepanță uriașă. Dar cum au ajuns magistrații să încaseze aceste pensii?

Cum au ajuns magistrații la pensii mai mari decât salariile

Istoria pensiei magistraților este una care începe în 1997, când Valeriu Stoica (PNL), ministrul Justiției de atunci, introduce pensia „specială” pentru magistrați. Pensia era „specială”, deoarece nu se baza pe contributivitate, ca pensiile celelalte, ci decurgea din ultimul salariu.

„Potrivit legii nou-promovate, juriștii cu o vechime de 25 ani în magistratură primesc o pensie egală cu 80% din ultimul salariu. Cei cu o vechime de 35 de ani, o pensie egală cu 90% din ultimul salariu. Iar cei cu o vechime de 45 de ani, pensii egale cu ultimul salariu. Cei cu vechimi mai mici de 25 de ani nu primesc pensie specială”, arată publicația riseproject.ro.

Procentul era aplicat la venitul net al magistratului! Luau pensie specială toți juriștii, avocații, consilierii juridici, care treceau în magistratură. Cu toate acestea, Valeriu Stoica nu se atinge de vârsta de pensionare, ea fiind aceeași cu a celorlalți salariați.

În anul 2000, Curtea Constituțională a României (CCR) era încă supusă Parlamentului. Potrivit Constituției de la vremea respectivă, dacă două treimi dintre parlamentari adoptă încă o dată o lege respinsă inițial de CCR, legea este promulgată.

În același an s-a încercat eliminarea pensiilor speciale. Legea, respinsă de CCR, a fost adoptată de Senat și trebuia să treacă prin Camera Deputaților. În momentul votului, Camera Deputaților nu întrunește numărul de parlamentari minim în sală pentru adoptarea legii. Și, astfel, pensiile speciale rămân în vigoare.

Puterea CCR devine absolută în 2003, în timpul referendumului pentru schimbarea Constituției. Potrivit noii forme a legii supreme, deciziile CCR devin absolute, Parlamentul nemaiputând să nu țină cont de ele.

În 2004, majorare prin aplicarea procentului la brut în loc de net

Anomalia a fost instituită în 2004, adică acum 21 de ani. Rodica Stănoiu (PDSR), ministrul Justiției de la acea vreme, dă o lege prin care schimbă baza de aplicare a procentului pensiilor speciale. Astfel, acesta a început să fie aplicat de la salariul net, la salariul brut. Ceea ce face ca, în practică, pensia să devină mai mare decât salariul!

Astfel, pentru prima dată în istorie, retragerea din profesia de magistrat ajunge să fie mai profitabilă decât rămânerea în profesia de magistrat!

De asemenea, ea modifică și vechimea, acordând pensie specială și celor cu 20 de ani vechime. În plus, nu doar avocatura și juristconsultanța erau considerate „vechime”, ci și activitatea notarială sau consilierea juridică erau asimilate „vechimii în magistratură”.

Și astfel, s-a ajuns în situația în care un avocat sau un notar, după 20 de ani de activitate, trecea în magistratură pentru un an, și, la finalul acelui an, încasa pensie specială mai mare decât salariul.

Concret, prin legea dată de Rodica Stănoiu, cei cu 20 de ani vechime luat pensie de 75% din ultimul salariu brut, iar cei cu 45 de ani vechime ajungeau la 100% din ultimul salariu brut.

Cu toate acestea, magistrații trebuiau să aștepte până la vârsta standard de pensionare

În 2005, ministrul Justiției, Monica Macovei, inițiază o lege prin care nu mai condiționează vârsta de pensionare. Totuși, pune o condiție pentru a accede la pensionarea timpurie: cei 25 de ani petrecuți în „magistratură” trebuie să fie obținuți prin însumarea a cel puțin 15 ani de activitate în instanțe și în parchete și a cel mult 10 ani de activitate în avocatură.

Astfel, un avocat cu 10 ani de experiență, poate intra în magistratură la 32 de ani și poate ieși la pensie la 47 de ani, încasând o pensie mai mare decât salariul, arată sursa citată.

În 2008, în vremea ministrului Justiției Tudor Chiuariu, este eliminată și condiția activării de minim 15 ani în magistratură.

În 2017-2018, PSD mută taxele din sarcina angajatorilor în sarcina angajaților. Deși salariul net nu se modifică, are loc o majorare a salariului brut, deci o nouă creștere fulminantă a pensiei magistraților, care se calculează din brut. Măsura fiscală poartă marca „Dragnea”.

Tot în 2018, Parlamentul, controlat de PSD, dă o lege care permite magistraților să se pensioneze după 20 de ani vechime. Astfel, aceștia au de acum posibilitatea de a ieși la pensie de la vârsta de 43-45 de ani. Tot ei, însă o blochează, realizând extravaganța acesteia.

În 2020, PNL încearcă desființarea pensiilor speciale. Bineînțeles că CCR respinge inițiativa. Pensiile speciale rămân.

În 2022, ministrul Cătălin Predoiu reînnoiește legea statutului magistraților. Astfel, rămân:

1. Pensia mai mare decât salariul; (anomalia „Stănoiu”)
2. Pensionarea juvenilă, începând cu vârsta de 47 de ani; (anomalia „Macovei”)
3. Suplimentarea vechimii din magistratură cu vechimi în alte profesii juridice. (Anomalie prezentă încă din legea „Stoica”).

Încercarea de reformare reală, impusă de Uniunea Europeană

Prin programul de finanțare european PNRR, România și-a luat angajamentul de a corecta inechitățile sociale, inclusiv reformarea inechitabilului sistem de pensii speciale din țara noastră. Guvernul Ciucă-Ciolacu are o serie de ințiative, bineînțeles, atacate la CCR.

Totuși se reușește câte ceva. Astfel, este înlăturată anomalia pensiei mai mari decât salariul (rămâne doar egală cu salariul) și anomalia vechimii în alte profesii juridice, contabilizată ca vechime în magistratură. De asemenea, dispare posibilitatea pensionării timpurii, dar nu imediat, ci începând cu anul 2035.

„Reforma Bolojan” se izbește, bineînțeles, de opoziția Curții Constituționale a României. Această reformă prevede eliminarea pensionării anticipate. Vârsta de pensionare a magistraților ar trebui să devină – începând cu 2037 – aceeași cu cea din sistemul public de pensii: 65 de ani, nu 60, cum este acum.

De asemenea, limitează valoarea pensiei speciale la maximum 70% din venitul net al ultimei luni de activitate. Totodată, instituie obligativitatea unui stagiu minim de vechime în muncă de 35 de ani, din care 25 de ani petrecuți în sistemul judiciar. Bineînțeles că reforma este atacată la CCR.

Evoluția pensiei speciale a magistraților

2001 – 927 de beneficiari ai pensiei speciale, cu pensia medie de 330 de euro. Pensia medie obișnuită – 59 de euro

2004 – 1.087 de beneficiari ai pensiei speciale, cu pensia medie de 466 de euro. Pensia medie obișnuită – 76 de euro

2005 – 1.451 de beneficiari ai pensiei speciale, cu pensia medie de 934 de euro. Pensia medie obișnuită – 94 de euro

2006 – 1.760 de beneficiari ai pensiei speciale, cu pensia medie de 1.760 de euro. Pensia medie obișnuită – 123 de euro

2007 – 1.867 de beneficiari ai pensiei speciale, cu pensia medie de 1.509 de euro. Pensia medie obișnuită – 173 de euro

2008 – 2.070 de beneficiari ai pensiei speciale, cu pensia medie de 1.812 de euro. Pensia medie obișnuită – 203 de euro

2010 – 2.767 de beneficiari ai pensiei speciale, cu pensia medie de 2.055 de euro. Pensia medie obișnuită – 200 de euro

2013 – 3.032 de beneficiari ai pensiei speciale, cu pensia medie de 2.000 de euro. Pensia medie obișnuită – 210 de euro

2017 – 3.370 de beneficiari ai pensiei speciale, cu pensia medie de 2.560 de euro. Pensia medie obișnuită – 264 de euro

2018 – 3.529 de beneficiari ai pensiei speciale, cu pensia medie de 3.240 de euro. Pensia medie obișnuită – 288 de euro

Citește și: Cât câștigă un judecător în Prahova și care e vârsta de pensie

2019 – 3.878 de beneficiari ai pensiei speciale, cu pensia medie de 3.840 de euro. Pensia medie obișnuită – 326 de euro

2020 – 4.133 de beneficiari ai pensiei speciale, cu pensia medie de 4.040 de euro. Pensia medie obișnuită – 370 de euro

2022 – 4.862 de beneficiari ai pensiei speciale, cu pensia medie de 4.090 de euro. Pensia medie obișnuită – 405 de euro

2024 – 5.625 de beneficiari ai pensiei speciale, cu pensia medie de 4.530 de euro. Pensia medie obișnuită – 564 de euro

2025 – 5.697 de beneficiari ai pensiei speciale, cu pensia medie de 4.977 de euro. Pensia medie obișnuită – 624 de euro.

Se observă că, din 2023, începe o încercare de reformare a pensiilor speciale, dar totul este blocat de CCR, peste care Parlamentul nu poate trece. Pentru că puterea CCR este dată prin referendumul din 2003, ar trebui ca, tot prin referendum, această putere să fie retrasă. Până atunci, puterea CCR-ului este de necontestat și, cum aceasta este formată din magistrați, puțin probabil să renunțe la privilegiile lor. Și nimeni nu are ce să le facă!