Curtea de Apel Ploiești a remis astăzi,15 iulie, în contextul discuțiilor legate de salarizarea și condițiile de pensionare ale magistraților, un comunicat în care sunt precizate provocările cu care se confruntă instanțele din județele Prahova, Buzău și Dâmbovița, cu mențiunea că judecătorii au „un volum copleșitor de dosare, se confruntă cu deficit de personal și condiții de muncă grele”.
În anul 2024, Curtea de Apel Ploieşti şi instanțele judecătoreşti din circumscripția sa teritorială (tribunale şi judecătorii arondate) au avut de soluționat un număr total de 238438 dosare, în creştere cu 35667 dosare, adică 17,58% față de volumul de activitate înregistrat în anul 2023.
Acest număr de dosare a fost gestionat cu o medie de 259,3 judecători ce au funcționat efectiv în cadrul instanțelor enumerate, în contextul unei scheme totale de 358 de posturi, rezultând o încărcătură medie/judecător de 1031,3 dosare, raportată la volumul adiționat.
„Informațiile apărute în spațiul public sunt tendențioase”
Magistrații au ținut să sublinieze faptul că informațiile apărute în spațiul public în care se vehiculează sumele ce reprezintă veniturile brute încasate de judecători „au caracter tendențios, fiind menite dezinformeze opinia publică”.
Acest lucru se întâmplă la o zi după ce președinții tuturor curților de apel din țară au transmis o scrisoare deschisă în care au reclamat că „puterea judecătorească este atacată constant, este mereu culpabilizată pentru eşecurile administrative şi legislative ale Guvernului şi Parlamentului”, avertizând că „o astfel de justiţie va fi, în final, incapabilă să protejeze cetăţenii contra potenţialelor abuzuri ale statului, să le apere drepturile şi libertăţile fundamentale”.
Încărcătură de cauze per judecător, în Prahova, susțin magistrații
„ În primul semestru al anului 2025, Curtea de Apel Ploieşti şi instanțele judecătoreşti din circumscripția sa teritorială (tribunale şi judecătorii arondate) au avut de soluționat un număr total de 152817 dosare, gestionate cu o medie de 271,8 judecători ce au funcționat efectiv în cadrul instanțelor enumerate, rezultând o încărcătură medie/judecător de 651,9 dosare, raportată la volumul adiționat.
Dacă la unele dintre instanțele vizate prin prezentul comunicat încărcătura de dosare/judecător este una decentă, permițând derularea activiății judiciare în bune condiții, trebuie subliniate situațiile cu care s-au confruntat în anul 2025 şi încă se confruntă Tribunalul Prahova şi Tribunalul Buzău.
Astfel, în anul 2024, Tribunalul Prahova a funcționat efectiv o medie de 23,6 judecători, raportat la o schemă de 54 de posturi de judecător, ceea ce a condus la o încărcătură de 1.461 cauze/judecător. Numărul exagerat de mare de posturi vacante a determinat o încărcare a activității judecătorilor în funcție cu 129% față de situația ideală, în care schema ar fi fost completă – diferența fiind de 822 dosare suplimentare/judecător.
Chiar dacă, urmare a demersurilor multiple realizate de conducerea Tribunalului Prahova şi a concursurilor de promovare în funcții de execuție, situația încadrării cu judecători s-a îmbunătățit considerabil, totuşi, la data de 1 iulie 2025, din cele 54 de posturi de judecător prevăzute la instanța în discuție, sunt ocupate doar 35 de posturi, fiind vacante 19 asemenea posturi.
Peste 18.000 de lei pentru un judecător de tribunal cu minimum 7 ani vechime
În ceea ce privește salarizarea judecătorilor, în același comunicat se mai precizează faptul că judecătorii de tribunal, care au o vechime de minimum 7 ani, câștigă 18.504 lei, iar cei de la curtea de apel, cu minimum 10 ani în câmpul muncii, 20.902 lei.
„indemnizațiile judecătorilor (inclusiv sporurile) pornesc de la 4.457 lei – pentru perioada cât este auditor de justiție la Institutul Național al Magistraturii, crescând apoi după cum urmează: judecător stagiar – 7.200 lei, judecător definitiv, după admiterea la un examen extrem de complex – 11.900 lei, judecător tribunal (vechime minimum 7 ani, concurs cu locuri limitate) – 18.504 lei, judecător curte de apel (vechime minimum 10 ani, concurs cu locuri limitate) -20.902 lei.
Prin urmare, raportul dintre venitul brut al unui judecător definitiv, recent încadrat la judecătorie, şi venitul mediu brut pe economie, conform INS, este 1.90, similar indicelui mediu european pentru salariile judecătorilor la început de carieră, potrivit celor mai recente date publicate de CEPEJ (tot 1.90).
Mai mult decât atât, venituri în cuantum similar pot fi regăsite în zona bugetară şi la alte categorii profesionale care nu au incompatibilitățile şi interdicțiile profesiei de magistrat, ştiut fiind faptul că un judecător nu poate exercita alte functii publice sau private, cu exceptia celor didactice în învăţământul superior.
În plus, referirile din spațiul public, în care se vehiculează sumele ce reprezintă veniturile brute încasate de judecători, au caracter tendențios, fiind menite dezinformeze opinia publică”.
Care e vârsta de pensionare a unui magistrat
În ceea ce privește pensionarea, potrivit datelor statistice, oficiale, furnizate de Consiliul Superior al Magistraturii, la nivelul anului 2021, vârsta medie de pensionare la judecători era de aproximativ 54 de ani, iar, după inițierea şi adoptarea legislației care a modificat vârsta de pensionare a magistraților, începând cu anul 2022, vârsta medie de pensionare a scăzut la aproximativ 52 de ani, pe fondul instabilității normative din această perspectivă.
Şi în anul 2025, până la acest moment, vârsta medie de pensionare la judecători se
menține la 52 de ani, situațiile în care pensionarea a intervenit la vârste de 48 şi 49 de ani fiind izolate, fără a avea caracter de regulă, așa cum eronat se susține în spațiul public.
