Alina Prundurel (UPG): „ Mi-am dorit o carieră în Poliție”

Alina Prundurel este acel om dinamic, împlinit personal, dar și profesional, care conduce Departamentul de Forajul Sondelor, Extracție și Transportul Hidrocarburilor din cadrul UPG Ploiești. O meserie, ai fi tentat să spui, dedicată mai mult bărbaților. Alina Prundurel este, însă, femeia care contrazice cu toată ființa acest lucru. A muncit și muncește enorm și spune că, deși, s-a văzut polițistă, viața a condus-o acolo unde trebuia să ajungă. La catedră.

Puțini știu că în spatele a ceea ce înseamnă un profesor universitar, nu se ascunde rigiditate, disciplină și o „mână de fier”. Descoperim dincolo de o funcție, ca și în cazul Alinei Prundurel, oameni modești,oameni transparenți, femei  puternice și asumate, care și-au înțeles misiunea și rolul pe care îl au: acela de a forma, la rândul lor, zeci și zeci de caractere ale tinerilor care le sunt studenți și care vor împrumuta, în viață, de la cei ce le-au fost mentori, tot ceea ce înseamnă pregătire pentru viață.

Observatorul Prahovean va publica, săptămânal, poveștile neștiute ale profesorilor din cadrul Universității Petrol-Gaze Ploiești. Oameni care, dincolo de titulatură, sunt…oameni. Cu bune și rele, cu împliniri și dezamăgiri, cu un suflet pe care prea puțini au răbdarea sau curiozitatea să îl cunoască cu adevărat.â

Oameni care au acceptat să se deschidă, fără rețineri, mai ales că lor le aparține nobila și importanta misiune de a forma caractere.

Citește și: Cristina Iridon (UPG): „ Am vrut să fiu medic neurochirurg”

Cine este omul Alina Prundurel, pentru cei care cunosc doar activitatea profesională?

Sunt o persoana dinamică, împlinită atât profesional cât și personal, soția unui om minunat care mă susține necondiționat și mama a unui adolescent de 14 ani care se pregătește pentru primul examen serios din viața lui, „Evaluarea Națională”. Sunt permanent alături de ei și încerc, pe cât posibil, să le dedic tot timpul meu liber.

Cum v-ați descrie în câteva cuvinte?

În câteva cuvinte, pot spune despre mine că sunt ambițioasă, organizată, responsabilă, am o gândire strategică și o etică solidă.

Ce v-a determinat pe dumneavoastră să deveniți profesor, să-i învățați pe alții cum să învețe? A fost un moment dat, în viața dumneavoastră, poate o cotitură, poate o persoană, poate un moment care a fost definitoriu?

Sunt absolventă a Facultății de „Ingineria Petrolului si Gazelor”, Specializarea „Transportul, depozitarea și distribuția hidrocarburilor”, promoția 2009. În anul al doilea de facultate l-am cunoscut pe domnul profesor Neacșu Sorin cu care am colaborat îndeaproape și la elaborarea tezei de doctorat.

Dumnealui a fost cel care mi-a insuflat dorința continuă de a învăța și de a crește. Meseria de profesor mă provoacă intelectual și mă obligă să evoluez constant. Să vezi cum cineva înflorește sub ochii tăi datorită încurajării tale, nu se compară cu nimic.

Am simțit că aici e locul meu, unde pot fi autentică și împlinită. Astfel, din 2018, sunt cadru didactic titular la aceeași facultate pe care am absolvit-o.

Credeți că familia, prietenii și trecutul dumneavoastră v-au influențat deciziile adultului care ați devenit azi?

Cu siguranță, da. Părinții mei au pus mereu preț pe educație, încurajându-ne atât pe mine cât și pe fratele meu să învățăm, să fim curajoși și să nu renunțăm niciodată la dorința de a deveni mai buni.

Familia m-a sprijinit în alegerile educaționale, chiar dacă, uneori, au fost grele. Faptul că m-au lăsat să aleg singură, dar m-au însoțit pe drum, m-a făcut să devin mai sigură pe mine.  Reușita mea profesională a fost modul de a le mulțumi părinților mei pentru tot efortul depus.

De ce o astfel de specializare- departamentul de forajul sondelor, extracție și Transportul hidrocarburilor? E o idee preconcepută că un astfel de domeniu se potrivește mai bine unui bărbat, mai degrabă decât unei doamne? Dacă nu ați fi fost profesor ce altă meserie ați fi îmbrățișat?

Este adevărat că, uneori, se vehiculează ideea preconcepută că aceste domenii sunt „mai potrivite” pentru bărbați. Însă, realitatea mi-a arătat că perseverența, competența și pasiunea nu au gen.

M-a atras mereu partea practică a științelor aplicate și complexitatea acestor procese. Am avut întotdeauna o inclinație naturală către domeniile reale, precum matematica și fizica, unde logica și structura au rezonat mai mult cu felul meu de a gândi.

Ce e drept, după terminarea liceului mi-am dorit o carieră în poliție și am cochetat cu ideea de a merge la Academia de Poliție „Alexandru Ioan Cuza” București. Doar că viața m-a condus acolo unde trebuia să ajung.

Este facultatea de inginerie una grea? Sunt tinerii atrași de acest domeniu? Care sunt oportunitățile care li se oferă, odată finalizate studiile? Ce ingineri mai scoate școala românească?

Da, facultatea de inginerie este considerată una dintre cele mai solicitante specializări. Necesită o buna pregătire, o gândire structurată și capacitatea de a rezolva probleme complexe.

Totuși, dificultatea vine la pachet cu satisfacția de a deveni un bun specialist, aspecte care atrag tineri pasionați de științele aplicate. În prezent, facultatea unde sunt cadru didactic pregătește ingineri cu următoarele specializări:

*Ingineria Petrolului si gazelor

*Transportul, Depozitarea si Distribuția Hidrocarburilor

*Geologie Petrolieră

Având în vedere că este o facultate unică în România și printre puținele din lume cu acest profil, absolvenții nu întâmpină dificultăți în găsirea unui loc de muncă bine plătit. Mediul academic este unul plăcut, profesorii sunt foarte bine pregătiți, iar studenții au acces la programe de internship, burse, stagii ERASMUS.

Facultatea de Ingineria Petrolului si Gazelor școlarizează studenți din toate colțurile lumii, precum Cuba, Irak, Siria, Angola, Republica Moldova si mute altele.

De ce ați ales să predați la UPG Ploiești și cum arată relația ideală între profesor și student? Cum sunt studenții de astăzi? Sunt tinerii cea mai bună investiție?

Universitatea Petrol-Gaze din Ploiești este o instituție cu tradiție, dar și cu potențial de inovare, iar această combinație m-a atras în mod special. Mă regăsesc în principiile și valorile UPG Ploiești, sunt un produs 100% al acestei Universități.

Relația ideală între profesor și student se bazează pe respect reciproc, deschidere și încredere. Profesorul trebuie să adapteze metodele la generația actuală, iar studentul trebuie să își asume responsabilitatea propriei formări, punând întrebări și căutând sens.

Studenții de azi sunt conectați la tehnologie, obișnuiți cu informația rapidă, vin cu o energie aparte și cu o capacitate remarcabilă la adaptare.

Fără îndoială, tinerii reprezintă cea mai valoroasă investiție a unei societăți.  Nu există progres real fără generații formate în spiritul responsabilității, al gândirii libere și al respectului pentru muncă și valori.

Ce v-ați dori cel mai mult de la studenții dumneavoastră Cu ce v-ar plăcea să rămână?

Cel mai mult mi-aș dori ca studenții mei să fie curioși, responsabili și deschiși la învățare – nu doar în timpul facultății, ci și dincolo de ea. Aș vrea să înțeleagă că ceea ce construim împreună nu se rezumă la note sau examene, ci la formarea unei gândiri solide, a unei etici profesionale și a unei încrederi în propriile forțe.

Mi-ar plăcea să rămână cu încrederea că pot construi orice drum doresc, dacă îl clădesc cu seriozitate și pasiune. Să își amintească nu doar formule sau teorii, ci faptul că au fost provocați să gândească, să caute soluții și să nu renunțe la primul obstacol. Dacă reușesc să plece de aici cu coloana vertebrală a unui profesionist și cu sufletul unui om drept, înseamnă că am reușit ceva important împreună.

Citește și:  Aura Pătrașcu (UPG): „Am vrut avocat, dar am ales ingineria”

Care sunt interacțiunile pe care le considerați esențiale pentru devenirea dumneavoastră profesională? Care sunt acei profesori cărora le păstrați o amintire deosebită și în ce mod au contribuit ei la evoluția dumneavoastră ulterioară?

În parcursul meu profesional, unele dintre cele mai valoroase interacțiuni au fost cele cu domnul profesor Neacșu Sorin, domnul profesor Mihai Albulescu și doamna profesor Patarlageanu Marcela, oamenii care m-au învățat ce înseamnă competența, verticalitatea și vocația. Cred că devenirea profesională nu e un proces solitar – ea se modelează în dialog, în exemplul celor care îți arată prin felul lor de a fi.

Fiecare dintre ei mi-a transmis, direct sau indirect, un principiu de care mă țin și azi: că un bun profesionist nu se formează doar din cunoștințe, ci și din caracter. Ei m-au ajutat să înțeleg că adevărata autoritate nu vine din poziție, ci din competență și integritate – lecții care au rămas cu mine în fiecare pas al carierei. Omul Alina Prundurel de azi, are o parte din fiecare.

Ce pasiuni/hobby-uri are Alina Prundurel și dacă vă mai rămâne timp și pentru ele dat fiind programul foarte încărcat pe care îl aveți.

Dincolo de activitatea profesională, găsesc bucurie și echilibru în câteva pasiuni care mă definesc. Două dintre aceste pasiuni sunt mașinile și călătoriile. Întotdeauna m-a fascinat ingineria din spatele unei mașini – felul în care funcționează, detaliile tehnice, evoluția tehnologică. E o pasiune care îmbină precizia cu inovația, iar pentru mine e o sursă constantă de curiozitate și admirație.

Călătoriile, pe de altă parte, îmi oferă libertatea de a descoperi locuri, oameni și perspective noi. Fiecare drum parcurs, fie că e aproape sau departe, e o ocazie de reconectare cu mine și cu lumea. Îmi place să cred că mașinile și călătoriile au în comun același lucru: ideea de drum – și fizic, și interior.