Ei ne vor votul la prezidențiale. Voi cum îi vedeți?

Vom merge sau nu să votăm, suntem oricum martorii unei noi etape electorale, în urma căreia se vor alege parlamentarii României pentru 4 ani și președintele acestei minunate țări pentru 5 ani. Să trecem în revistă ”flora și fauna” din această campanie, pentru că este vorba despre viitorul nostru. V-am plăcut ce frumos am scris cu viitorul nostru? 🙂

Cât de important este votul fiecăruia? Contează dacă mergem sau nu la urne? Putem schimba ceva? Sunt întrebări care pentru mulți au răspunsul gata setat și este cam așa: ”Aiurea, nu decidem noi… Se știe deja și oricum nu se schimbă nimic.”

Deși cunoașteți deja raționamentul celor din această categorie, gândiți-vă de ce atâta agitație pe scena politică, de ce lupta adeseori contondentă. Dacă se știe deja, de ce se mai bat pentru voturi politicienii? Gândiți-vă serios la asta!

Dacă mergeți la vot, nu ar fi rău să privim cu atenție cu cine avem de a face. Vă propun un exercițiu, să vedem dacă ați perceput altfel personajele care vor cocoțarea în scaunul de la Cotroceni. Admit că la unele foarte greu poate fi particularizată descrierea, întrucât au cam aceeași prestație submediocră. Rețineți, ceea ce urmează ține de percepție, cu doza firească de subiectivitate.

Ca să nu avem vorbe la proces, iată-le în ordinea în care vor fi pe buletinul de vot:

Poziția 1: Elena-Valerica Lasconi – Uniunea Salvați România. Recunosc că m-am gândit că ar fi cazul să încerc și cu o doamnă (vorbesc exclisiv despre ștampilat aici). Nu de alta, dar după șurlele, mitocanii sau plăvanii al căror CNP începe cu 1, de ce să nu încercăm și cu o femeie în fruntea țării. Poate are mai mult bun simț, mai multă empatie.

O urmăresc de ceva timp și sunt foarte atent la cum încearcă să se impună ca lider al USR, după dezastrul lăsat în urmă de Drulă. Era să scriu Coldea. Nu știu ce mi-a venit. Scuze!

Mă rog, observ că doamnei Lasconi nu îi este la fel de ușor în USR precum îi era pe vremea horoscopului de la ProTv. Parcă nu i aliniază la fel astrele. Mă simt ca și cum și Netty Sandu ar fi și ea o opțiune prezidențiabilă.

Am mai sesizat și un soi de bipolaritate, deloc recomandată în cazul cuiva care vrea să fie președinte. Ba e conservatoare, ba e fana diversității. Nu am înțeles mare lucru vis a vis de poziționarea față de orientarea propriului copil, ceea ce mă îngrijorează. O mai urmăresc, poate nu am fost eu atent.

Poziția nr. 2: George-Nicolae Simion – Alianța pentru Unirea Românilor. Vă plac oamenii care nu râd? Care nici măcar nu zâmbesc? Vă plac oamenii încrâncenați? Da, poate vreți apartamente la 35.000 de euro, dar nu uitați de cei care tânjeau după mirajul Caritasului. O să spuneți că nu e același lucru, dar v-aș invita să reflectați serios la chilipiruri/pomeni, indiferent de marketigul care le îmbracă. Nimic nu e gratis sau aproape. Totul costă și nu vreți să aflați mai târziu prețul real plătit. Admit că propunerea analitică nu este pentru electoratul domniei sale. Doamne, cât de ușor pleacă oamenii sărmani pe fente populiste…

Poziția nr. 3: Ion-Marcel Ciolacu – Partidul Social Democrat. Covrigi, meditații, lexic pauper, dedicații ”fără număr”, prea multă școală nu e bună că tâmpește, oricine poate să ajungă sus fără construiască scări, buzoienii nu-s moldoveni, foștii generali de securitate nu sunt propulsori de cariere pentru sfertodocți. Chestii d-astea… Super-Doamne-Ajută! Noroc cu zestrea electorală. Detalii în turul doi.

Poziția nr. 4: Nicolae-Ionel Ciucă – Partidul Național Liberal. În ”general”… mai nimic. Aveți ceva de spus? NU! Să trăiți, am înțeles! ”Se va executa program artistic dinainte stabilit” – vezi Balanța în regia lui Lucian Pintilie. Întrebarea zilei: Are Cocolino cel moale și pufos șanse la turul doi?

Poziția nr. 5: Hunor Kelemen – Uniunea Democrată Maghiară din România. Nem, deși se exprimă în limba română infinit mai bine decât mulți dintre contracandidați.

Poziția nr. 6: Mircea-Dan Geoană – candidat independent. Independent de cei de aici, nu de cei care decid dincolo. În ciuda limbajului de lemn, unii îi spun diplomatic, mie tot îmi vine să râd. Nu pot să uit de eticheta pusă de Iliescu: prostănacul. Și nici de țopăiala în fața doamnei Mihaela (dragostea lui!). Va rămâne în istorie ca primul român care s-a culcat președinte și s-a trezit cumătru cu unchiul Nato. Chiar așa, s-o fi trezit?

Poziția nr. 7: Ana Birchall – tot ca Geoană, dar altfel. 😊

Poziția nr. 8: Alexandra-Beatrice Bertalan-Păcuraru – Partidul Alternativa pentru Demnitate Națională. A?

Poziția nr. 9: Sebastian-Constantin Popescu – Partidul Noua Românie.  Cineva trebuie să îngroașe rândul celor sub 0,9%

Poziția nr. 10: Ludovic Orban – Forța Dreptei. Atunci când nu ești convins că totul s-a terminat și ai nevoie să te dea cineva afară. Nume corect: Sforța Dreptei. Nume de cod: ”Cine este generalul?”. L-am auzit cântând iar la chitară și l-am văzut încântat de propria prestație. Ăsta e un semn că legislația e musai să fie modificată, adăugându-se obligativitatea examenului de specialitate la deblă.

Poziția nr. 11: Călin Georgescu – candidat independent. Scuzați ignoranța în privința personajului, dar refuz să cred că încă mai există oameni care nu înțeleg despre șansele de a ajunge președinte. Nu zic că sunt oameni răi, dar să nu ai simțul realității nu te recomandă pentru funcția supremă în stat. Dar nu sunt 100%, așa că am apelat la prietenul ”Goagăl”. Așa am descoperit că domnul Georgescu e născut în Cotroceni, existând astfel suspiciunea rezonabilă că vrea să rămână în zonă, să nu piardă timp cu naveta.

Poziția nr. 12: Cristian Diaconescu – candidat independent. Vine o vreme, mai devreme sau mai târziu, în care fiecare își găsește locul, asta după ce a încercat toate locurile și nimic nu i s-a potrivit. Grav e când crezi că poate cel mai înalt loc e locul potrivit. Tot despre simțul realității e vorba, mai precis despre lipsa lui. Nu pot să nu admit că, spre deosebire de cei mai mulți dintre contracandidați, la domnul Diaconescu se vede că are școală și diplomație.

Poziția nr. 13: Cristian-Vasile Terheș – Partidul Național Conservator Român. Absolut! Noi să fim sănătoși și Doamne ajută!

Poziția nr. 14: Silviu Predoiu – Partidul Liga Acțiunii Naționale. Exact ca la poziția a 9-a, plus-minus 0,01%.

Era cât pe ce să fie și poziția 15, dar Dumnezeu se pare că nu ne-a abandonat așa cum zic unii, lăsând-o să răcnească, în continuare, pe la Parlamentul European, precum și online. Amin!

Cumva, dintre ei trebuie să aleg. Și mă voi duce totuși la vot, dar parcă niciodată nu am avut acest sentiment de om care e nevoit să scormonească în tomberon, după reciclabile/reciclabili, după o bucată de pâine, un coltuc care se cuvine a fi împărțit cu restul țării timp de 5 ani. Tot am impresia că sunt luat la mișto.

Și cum speranța moare ultima, încă mai aștept ca în campanie să nu mai aud texte idioate, recitate gângav de oameni cu găuri de 10 ani în CV, dar cuvioși și degrabă purtători ai cuvântului Domnului pe la toate adunările ecumenice din următoarea lună electorală. Cei din ultima categorie sunt și cei mai libidinoși.