Apropierea examenelor naționale e un real factor de stres emoțional pentru elevii de clasa a VIII-a și a XII-a, care termină cursurile vineri, 6 iunie. Lăsați nesupravegheați, fără încurajare și sprijin, adolescenții, spun psihologii, pot deveni victimele unor afecțiuni precum burnout, atacuri de panică, tulburări de anxietate sau chiar depresie.
Examenele de Bac și Evaluare Națională care încep în perioada următoare testează nu doar cunoștințele absolvenților de liceu și gimnaziu, dar și limitele emoționale ale acestora.
Prea mult stres poate crea dificultăţi de concentrare, frustrare, anxietate, furie, nervozitate, senzația de neînțelegere, şi astfel poate apărea eşecul.
Psihologul ploieștean explică, pas cu pas, în cadrul interviului acordat observatorulph. ro, care sunt factorii declanșatori ai unor emoții ce pot duce la atulburări de natură psihologică, cum pot fi gestionate sentimentele negative și, foarte important, ce pot face părinții pentru a-și sprijini copiii într-o astfel de perioadă. Esențial, a precizat psihologul, este ca părintele să fie un sprijin constant, să asculte fără să judece.
A crescut numărul cazurilor de depresie, atacuri de panică și anxietate în rândul elevilor?
E.P. :Da, datele recente arată o creștere semnificativă a problemelor de sănătate mentală, inclusiv depresie, anxietate și atacuri de panică în rândul elevilor. Această tendință este observată la nivel global și are mai mulți factori declanșatori, de la presiunea școlară și socială, până la schimbările din stilul de viață și influențele digitale.
În contextul examenelor naționale, dar nu numai, care sunt, psihologic vorbind, factorii care declanșează în rândul adolescenților stări emoționale diverse?
E.P.: Factorii principali includ:
- Teama de eșec și de consecințele acestuia (ex. dezamăgirea părinților, temeri legate de viitor).
- Presiunea socială și competiția cu colegii.
- Așteptările mari, uneori nerealiste, venite din partea familiei sau a sistemului educațional.
- Incertitudinea legată de rezultate și de pașii următori în carieră.
- Lipsa de tehnici eficiente de gestionare a stresului și emoțiilor.
- Probleme personale sau familiale care pot agrava starea emoțională.
De unde vine toată această „presiune” pe umerii elevilor și de ce se ajunge la trăiri psihice greu de gestionat?
E.P.: Presiunea provine din mai multe surse:
- Sistemul educațional, care pune accent pe performanța la examene și pe rezultate standardizate.
- Părinții, care pot avea așteptări mari, uneori fără să țină cont de starea emoțională a copilului.
- Colegii și societatea, care uneori amplifică competiția și comparațiile.
- Elevii înșiși, care se autoperfecționează și se autocritică excesiv sau dimpotrivă, amana prea mult studiul si pe ultima suta de metri întra in panică.
Această presiune constantă și lipsa unui spațiu sigur pentru exprimarea emoțiilor pot conduce la tulburări psihice greu de gestionat, cum sunt anxietatea și depresia.
Pe „vremea noastră” nu se punea problema de anxietate sau depresie în contextul unor examene. Ce s-a schimbat? Accesul la prea multă informație poate fi o cauză?
E.P.: Da, există mai multe schimbări. Astăzi, elevii au acces la o cantitate enormă de informații prin internet și rețele sociale, ceea ce poate genera suprastimulare și stres. Compararea constantă cu ceilalți prin social media poate afecta imaginea de sine și încrederea. Ritmul vieții s-a accelerat, iar așteptările sunt mai complexe și mai diverse.
De asemenea, conștientizarea și diagnosticarea problemelor de sănătate mentală este mai bună acum, deci avem mai multe date despre aceste condiții. Pe scurt, nu doar accesul la informație, ci și contextul social și cultural s-a schimbat mult, influențând sănătatea mentală a adolescenților.
Cum pot părinții și profesorii să gestioneze astfel de „supărări” psihice ale unui copil?
- Să creeze un mediu deschis, în care copilul să se simtă ascultat fără judecată.
- Să ofere sprijin emoțional constant, nu doar când apar probleme.
- Să ajute copilul să dezvolte tehnici de gestionare a stresului (respirație, organizare, pauze).
- Să colaboreze cu specialiști (psihologi, consilieri școlari) atunci când situația o cere.
- Să încurajeze comunicarea sinceră și să evite presiunea excesivă legată de performanță.
- Să recunoască semnele de anxietate sau depresie și să acționeze prompt, fără a minimaliza trăirile copilului.
Este important pentru un adolescent să simtă că nu e singur, să simtă că e încurajat și susținut și că nu este „pedepsit” dacă rezultatul examenului nu e cel care trebuie?
Absolut. Sentimentul de susținere și apartenență este esențial pentru sănătatea emoțională a adolescentului. Dacă acesta simte că e iubit și acceptat necondiționat, va fi mai rezilient și mai capabil să învețe din greșeli, să gestioneze stresul și să-și păstreze echilibrul psihic. Pedepsirea sau criticile dure pot amplifica anxietatea și pot deteriora stima de sine.
Ce sfaturi aveți, în calitate de psiholog, pentru adolescenți, dar și pentru părinții acestora?
Pentru adolescenți:
- Învață să-ți cunoști emoțiile și să le accepți.
- Caută sprijin când simți că e prea mult – vorbește cu părinții, profesorii sau un specialist.
- Practică tehnici de relaxare și organiza-ți timpul astfel încât să ai și momente de odihnă. Relaxare nu inseamna Tic-toc, Instagram, Netflix ci plimbare, dans, desen, respirație profundă si linistită, somn.
- Nu te compara excesiv cu ceilalți, fiecare are ritmul său.
- Amintește-ți că rezultatele unui examen nu definesc valoarea ta ca persoană.
Pentru părinți:
- Fii un sprijin constant, ascultă fără să judeci.
- Pune accent pe efort, nu doar pe rezultate.
- Învață despre semnele anxietății și depresiei la adolescenți.
- Oferă un exemplu de gestionare sănătoasă a stresului în viața ta.
- Caută ajutor profesional când este nevoie, nu încerca să rezolvi totul singu
