Efectele poluării la Ploiești: „Mult mai multe tumori pulmonare”

Ploieștiul este cunoscut ca fiind unul dintre cele mai poluate orașe din țară, din cauza prezenței  coloșilor industriali, care continuă să emită cantități mari de poluanți în atmosferă. Sunt zile în care mirosul insuportabil de produs petrolier se simte de la kilometri distanță de oraș, nu puțini fiind oamenii care ne transmit că nu mai știu cum se simte mirosul aerului curat. Din păcate, efectele poluării asupra sănătății, mai ales în rândul copiilor, sunt, spune Raluca Bercea, medic pneumolog SJU Ploiești, devastatoare.

Specialistul ploieștean a explicat, în cadrul unui amplu interviu acordat observatorulph.ro, care sunt efectele poluării asupra sănătății, care sunt bolile pe care le putem dezvolta, dar și  ce set de măsuri putem adopta la nivel individual pentru a ne proteja sănătatea și a reduce expunerea la poluanți.

Ce efecte are poluarea asupra sănătății?

Poluarea are efecte negative semnificative asupra sănătății, afectând diverse organe și sisteme din organism. Aceste efecte variază în funcție de tipul de poluant, nivelul de expunere și durata expunerii. Iată câteva dintre principalele efecte ale poluării aerului asupra sănătății:

Afecțiuni respiratorii: Expunerea la poluanți atmosferici, cum ar fi particulele fine (PM2.5 și PM10), dioxidul de azot (NO2), ozonul (O3) și dioxidul de sulf (SO2), poate irita căile respiratorii, agrava astmul și bronșita cronică. Totodată poate contribui în timp la apariția unor boli pulmonare cronice obstructive (BPOC) și cancer pulmonar.

Afecțiuni cardiovasculare: Poluanții atmosferici pot crește riscul de boli cardiovasculare, inclusiv infarct miocardic, accident vascular cerebral, hipertensiune arterială și aritmii prin intermediul particulele fine care pot pătrunde în sistemul circulator și pot provoca inflamații și leziuni ale vaselor de sânge.

Iritarea ochilor, nasului și gâtului

Probleme ale pielii

Efecte asupra sistemului nervos: Expunerea la poluanți poate fi asociată cu dureri de cap, migrene, oboseală și tulburări de somn. Există, de asemenea, studii care sugerează o legătură între poluarea aerului și un risc crescut de tulburări neurodegenerative.

Efecte asupra dezvoltării fetale și infantile – prin expunerea femeii însărcinate la poluare în timpul sarcinii poate afecta dezvoltarea fătului. Deopotrivă  poate duce la greutate mică la naștere și alte probleme de sănătate la copii. Poluarea poate afecta, de asemenea, dezvoltarea cognitivă a copiilor.

Poluarea apei are de asemenea o contribuție asupra sănătății corpului prin apariția unor boli infecțioase. Asta înseamnă că apa contaminată cu bacterii, virusuri și paraziți poate provoca boli gastrointestinale (diaree, vărsături), hepatită, febră tifoidă și alte infecții, precum și prin intoxicații chimice de la substanțele chimice toxice din apă. Acest lucru afectează sistemul nervos, rinichii, ficatul și alte organe. Metalele grele, pesticidele și alte substanțe chimice industriale pot avea efecte nocive pe termen lung.

Poluarea solului poate duce la apariția unor intoxicații

De exemplu, contaminarea solului cu metale grele și substanțe chimice poate duce la acumularea acestora în plantele cultivate și, ulterior, la ingestia lor de către oameni, provocând diverse probleme de sănătate. Poate avea și impact asupra lanțului trofic afectând organismele care trăiesc în sol și poate intra în lanțul trofic, ajungând la animale și oameni.

Poluarea fonică poate produce probleme de auz, tulburări de somn, efecte cardiovasculare, stres și anxietate.  Alte tipuri de poluare pot fi poluarea electromagnetică (cauzează dureri de cap, oboseală și tulburări de somn) sau poluarea radioactivă. Asta înseamnă radiațiile ionizante care pot provoca afecțiuni grave, inclusiv cancer și malformații congenitale.

Este important de reținut că efectele poluării asupra sănătății se pot cumula și pot afecta în mod special grupurile vulnerabile. Vorbim aici de copii, vârstnici și persoane cu afecțiuni preexistente.

Care este mecanismul prin care poluarea aerului afectează sănătatea plămânilor?

Inhalarea poluanților declanșează un răspuns inflamator și stres oxidativ în țesutul pulmonar, având efecte pe termen scurt și lung. Astfel avem mai jos câteva aspecte importante în explicarea acestui mecanism.

1. Depunerea substanțelor poluante la nivelul căilor respiratorii

Când respirăm aer poluat, particulele solide (PM2.5, PM10), picăturile lichide și gazele nocive intră în sistemul nostru respirator. Particulele mai mari (PM10) sunt de obicei filtrate în nas și gât, dar particulele fine (PM2.5) pot pătrunde adânc în alveolele pulmonare, sacii de aer unde are loc schimbul de gaze.

Gazele iritante, cum ar fi dioxidul de azot (NO2), ozonul (O3) și dioxidul de sulf (SO2), se dizolvă în mucoasa umedă a căilor respiratorii, formând acizi care irită și inflamează țesuturile.

2. Declanșarea inflamației

Prezența poluanților este percepută de celulele imune rezidente în plămâni (macrofage alveolare) ca un semnal de pericol. Aceste celule eliberează mediatori inflamatori, cum ar fi citokinele și chemokinele, care atrag alte celule imune (neutrofile, limfocite) la locul expunerii.

Această inflamație acută este o reacție de apărare inițială, menită să neutralizeze și să elimine poluanții. Însă, expunerea cronică la poluare menține această inflamație într-o stare persistentă care duce la distrugerea țesuturilor pulmonare sănătoase, implicit afecțiuni respiratorii.

3. Inducerea stresului oxidativ

Mulți poluanți, în special particulele fine și ozonul, conțin sau pot induce formarea de specii reactive de oxigen (radicali liberi) în plămâni. Aceste molecule instabile pot deteriora structurile celulare esențiale, cum ar fi lipidele membranei celulare, proteinele și ADN-ul.

Plămânii au mecanisme antioxidante pentru a neutraliza radicalii liberi, dar expunerea cronică la poluare poate copleși aceste mecanisme, ducând la un dezechilibru numit stres oxidativ.

4. Leziuni celulare și tisulare

Inflamația cronică și stresul oxidativ duc la leziuni ale celulelor epiteliale care căptușesc căile respiratorii și alveolele. Aceste leziuni pot perturba funcția normală a plămânilor, inclusiv capacitatea de a efectua eficient schimbul de gaze (oxigen și dioxid de carbon).

Pe termen lung, aceste procese pot duce la remodelarea țesutului pulmonar, cu depunere de țesut fibros (fibroză pulmonară), îngroșarea pereților alveolari și pierderea elasticității plămânilor.

5. Efecte specifice ale diferiților poluanți:

Particulele fine (PM2.5), datorită dimensiunii lor mici, pot pătrunde adânc în plămâni și pot transporta substanțe toxice direct în alveole, provocând inflamație profundă și stres oxidativ.

Ozonul (O3): Este un oxidant puternic care irită direct căile respiratorii, cauzând inflamație, tuse, durere în piept și poate agrava astmul.

Dioxidul de azot (NO2) și dioxidul de sulf (SO2): Se dizolvă în mucoasă și formează acizi care irită și inflamează căile respiratorii, contribuind la bronșită și reducerea funcției pulmonare.

Expunerea cronică la poluanți reduce calitatea vieții

Așadar, poluarea aerului afectează sănătatea plămânilor printr-un mecanism complex. Acest mecanism implică depunerea poluanților, declanșarea inflamației, inducerea stresului oxidativ și, în cele din urmă, leziuni celulare și remodelarea țesutului pulmonar.

Expunerea cronică la acești poluanți poate duce la dezvoltarea sau agravarea bolilor respiratorii cronice, reducând semnificativ calitatea vieții.

Ce boli cauzează poluarea la copii/adulți? Ați remarcat o creștere a numărului de pacienți care ajung la dumneavoastră cu astfel de afecțiuni din cauza creșterii poluării?

Poluarea cauzează o gamă largă de boli atât la copii, cât și la adulți, iar din păcate, tendința de creștere a poluării se reflectă adesea într-un număr tot mai mare de persoane care caută asistență medicală pentru afecțiuni asociate.

Boli cauzate de poluare la copii:

Copiii sunt deosebit de vulnerabili la efectele nocive ale poluării, deoarece sistemele lor respirator, imunitar și nervos sunt încă în dezvoltare. Expunerea timpurie la poluanți poate avea consecințe pe termen lung asupra sănătății lor. Dintre bolile frecvente se numără:

Afecțiuni respiratorii: Astmul bronșic (debut sau exacerbare), bronșita, pneumonii recurente, infecții ale tractului respirator inferior, dezvoltare pulmonară redusă.

Alergii: Rinită alergică, eczemă, alergii alimentare, posibil din cauza impactului poluării asupra sistemului imunitar în dezvoltare.

Infecții ale urechii (otite): Unele studii sugerează o legătură între poluarea aerului și o incidență crescută a otitelor.

Probleme de dezvoltare neurologică: Expunerea la neurotoxine din poluare (cum ar fi plumbul, mercurul, anumite pesticide). Această expunere poate afecta dezvoltarea creierului și poate fi asociată cu tulburări de deficit de atenție și hiperactivitate (ADHD), autism și coeficient intelectual (IQ) mai scăzut.

Cancer: Expunerea timpurie la anumiți poluanți poate crește riscul de cancer în copilărie, cum ar fi leucemia.

Obezitate și diabet de tip 2: Unele studii preliminare sugerează o posibilă legătură între expunerea la anumiți poluanți și un risc crescut de obezitate și diabet la copii.

Boli cauzate de poluare la adulți:

Afecțiuni respiratorii: Boală pulmonară obstructivă cronică (BPOC), emfizem, bronșită cronică, astm bronșic (debut sau exacerbare), cancer pulmonar.

Afecțiuni cardiovasculare: Infarct miocardic, accident vascular cerebral, hipertensiune arterială, aritmii, insuficiență cardiacă. Poluarea poate contribui la ateroscleroză (îngroșarea și rigidizarea arterelor).

Cancer: Diverse tipuri de cancer, inclusiv cancer pulmonar, cancer de vezică urinară, leucemie și limfom, au fost asociate cu expunerea la anumiți poluanți.

Boli neurologice: Boala Alzheimer, boala Parkinson și accident vascular cerebral au fost legate de expunerea la particule fine și alți poluanți.

Diabet de tip 2: Studii recente sugerează o legătură între expunerea cronică la poluare și un risc crescut de diabet de tip 2.

Probleme de fertilitate și sarcina: Poluarea a fost asociată cu probleme de fertilitate atât la bărbați, cât și la femei, precum și cu rezultate adverse ale sarcinii, cum ar fi nașterea prematură și greutatea mică la naștere.

Boli ale rinichilor: Expunerea la anumiți poluanți poate afecta funcția renală și poate contribui la boala cronică de rinichi.

„Din perspectiva mea, ca medic pneumolog, pot observa direct creșterea numărului de pacienți cu afecțiuni cauzate de poluare”

În contextul actual, poluarea reprezintă un factor de risc major pentru o gamă largă de boli la toate vârstele. Dovezile sugerează că creșterea nivelurilor de poluare contribuie la o povară tot mai mare asupra sistemelor de sănătate. Este esențială implementarea unor măsuri eficiente pentru reducerea poluării în vederea protejării sănătății publice.

Se recomanda de asemenea, în afara experienței medicilor pneumologi, consultarea studiilor epidemiologice existente si a rapoartelor agențiilor de sănătate (OMS sau AEM Agenția Europeană de Mediu.

Aceștia publică în mod regulat rapoarte care evidențiază impactul negativ al poluării asupra sănătății publice și sugerează o tendință de creștere a bolilor asociate. Medicii din zona Prahova  raportează adesea o creștere a numărului de pacienți cu astm, BPOC și alte afecțiuni respiratorii, precum și cu probleme cardiovasculare care nu pot fi explicate doar prin factorii de risc tradiționali.

Câți ani din viața copiilor noștri ia poluarea?

Estimările privind numărul de ani de viață pierduți de copii din cauza poluării variază în funcție de regiune și de nivelul de expunere. Cu toate acestea, studiile indică un impact semnificativ.

Un raport al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) arată că, la nivel global, peste 90% dintre copii respiră aer toxic, ceea ce le pune în pericol sănătatea și dezvoltarea. La nivel global, se estimează că poluarea cu particule fine (PM2.5) determină pierderea a aproximativ 2,3 ani din speranța medie de viață.

În regiunea Europa și Asia Centrală, se estimează că în 2021, aproximativ 6.441 de copii și adolescenți au murit din cauze atribuibile poluării aerului. Majoritatea (85%), au decedat în primul an de viață.

În această regiune, unul din cinci decese infantile a fost legat de poluarea aerului. Această  poluare a cauzat pierderea a peste 580.000 de ani de viață sănătoasă în rândul copiilor și adolescenților din cauza decesului prematur și a dizabilității.

„Copiii sunt extrem de vulnerabili când vorbim despre efectele poluării”

Este important de reținut că acești ani pierduți nu reflectă doar decesele premature, ci și anii trăiți cu o calitate a vieții redusă. Totul din cauza bolilor cauzate sau exacerbate de poluare. Copiii sunt deosebit de vulnerabili deoarece corpul și plămânii lor sunt în curs de dezvoltare, iar sistemul lor imunitar este mai slab.

Având în vedere situația specifică din Ploiești, o zonă cu un istoric industrial semnificativ, este posibil ca impactul poluării asupra speranței de viață a copiilor să fie mai mare decât media națională. Cu toate acestea, pentru a obține o cifră exactă, ar fi necesare studii epidemiologice specifice regiunii.

Puteți să ne dați exemple de cazuri de copii/ adulți cu probleme majore cauzate de poluare, care au ajuns la dumneavoastră?

Sunt medic pneumolog de adulți, iar din experiența mea observ că există anumite perioade în care pacienții se adresează spitalului de Pneumologie. Afecțiunile pulmonare care capătă o exacerbare sau sunt mai frecvente apar în perioada virozelor respiratorii din sezonul rece.

Sunt, înăs, perioade și în sezonul cald când aceste emisii de poluare din industrie, trafic etc sunt mai intense.

Aparatul respirator cu infecție virală/bacteriană, fie că vorbim de pneumonii, bronsite, acutizări ale bolii pulmonare cronice sau ale astmului, devine sensibil pe perioada bolii. În combinație cu un mediu poluat și cu toxinele respiratorii din atmosferă, conferă un stadiu de gravitate mai mare și implicit nevoia de spitalizare ale acestor pacienți.

Practic, vorbim despre o adresabilitate crescută către unitățile de primiri urgențe, implicit o supraaglomerare a sistemului medical și a costurilor generate de acest fapt.

A crescut numărul tumorilor pulmonare

O afecțiune aparte care merită discutată separat, este cancerul bronho-pulmonar. Nu avem la dispoziție statistici, dar, în practica curentă, eu și colegii mei am constatat o creștere evidentă a tumorilor pulmonare.

Am avut cancer pulmonar la persoane din ce în ce mai tinere. De exemplu, o femeie cu cancer pulmonar la 50 ani nefumătoare sau bărbat de 59 ani care, deși nu a fumat niciodată, investigând factorii de risc, a fost luată în considerare expunerea pe termen lung la metale grele și alte substanțe toxice prezente în aer și sol în zona în care a locuit toată viața. Asta ori  mediul de lucru, implicit deficiențe la nivelul gradului de protecție la locul de muncă, factori cu  potențial semnificativ în dezvoltarea bolii.

Legat de aceste expuneri apar și fibrozele pulmonare sau afecțiunile cronice pulmonare care sunt distructive și progresive. Ele  evoluează către insuficiența respiratorie cronică, ulterior către necesar de utilizare a oxigenoterapiei la domiciliu si internări repetate în spital.

Nu doar pacienții cu boli pulmonare suferă pe termen lung, dar și cei care au afecțiuni cardiovasculare, de exemplu infarct miocardic rezultat în urma procesului de ateroscleroză. Expunerea cronică la particulele fine din aerul poluat al orașului poate contribui la accelerarea procesului de ateroscleroză și la evenimentul cardiac. Acesta de multe ori se combină cu o afecțiune cronică pulmonară și conferă gravitate crescută și suferință suplimentară pacienților.

Citește și: „Perioada pandemiei a fost cumplită. Nu am putut să le dăm bolnavilor viață de la noi”. Medicul pneumolog Raluca Bercea, de la SJU Ploiești, și dragostea pentru oameni

Este important de subliniat că, deși în multe cazuri este dificil de stabilit o cauză unică, expunerea la poluanți este recunoscută ca un factor de risc major pentru numeroase boli.

Ploieștiul este cunoscut ca fiind un oraș extrem de poluat, dar ce putem face la nivel individual pentru a ne proteja?

Chiar și într-un context de poluare ridicată, există o serie de măsuri pe care le putem lua la nivel individual pentru a ne proteja sănătatea și a reduce expunerea la poluanți:

În interiorul locuinței:

Modul de aerisire a locuințelor: chiar dacă aerul exterior este poluat, este important să aerisiți locuința pentru a reduce acumularea de poluanți din interior (de la gătit, produse de curățenie, etc.). Alegeți momentele cu trafic mai redus sau imediat după o ploaie, când nivelul de poluare poate fi temporar mai scăzut. Dacă aveți posibilitatea, monitorizați calitatea aerului online sau prin aplicații dedicate și aerisiți când indicii sunt mai buni.

Curățați frecvent și temeinic locuința deoarece praful din casă poate conține poluanți din exterior care au pătruns în interior. Aspirați cu un aspirator cu filtru special (HEPA) și ștergeți suprafețele cu o lavetă umedă pentru a evita ridicarea prafului în aer.

Evitați fumatul în interior: deoarece fumatul în interior eliberează o cantitate mare de particule fine și substanțe toxice, afectând calitatea aerului pentru toți membrii familiei.

Utilizați produse de curățenie ecologice. Multe produse de curățenie convenționale eliberează compuși organici volatili (COV) care pot polua aerul interior. Optați pentru alternative naturale sau cu emisii scăzute de COV.

Aveți grijă la umiditate: Mențineți un nivel optim de umiditate în casă (între 40-60%) pentru a preveni dezvoltarea mucegaiului, care poate elibera spori alergeni în aer.

În exterior:

Monitorizați calitatea aerului: Fiți la curent cu informațiile privind calitatea aerului din Ploiești prin intermediul aplicațiilor mobile, site-urilor web ale autorităților locale sau naționale care monitorizează poluarea.

Evitați activitățile fizice intense în perioadele de poluare ridicată: În zilele cu niveluri ridicate de poluanți, reduceți efortul fizic depus în aer liber, deoarece respirația devine mai profundă și introduceți mai mulți poluanți în plămâni. Dacă faceți sport, alegeți să o faceți dimineața devreme sau seara târziu, când nivelul de poluare poate fi mai scăzut, sau optați pentru activități în interior.

Utilizați măști de protecție respiratorie: În zilele cu poluare foarte ridicată, în special dacă aveți afecțiuni respiratorii preexistente, purtarea unei măști de protecție de tip N95 sau FFP2 poate ajuta la filtrarea particulelor fine. Asigurați-vă că masca este bine ajustată pe față pentru a fi eficientă.

Alegeți rute mai puțin poluate: Dacă mergeți pe jos sau cu bicicleta, încercați să evitați străzile aglomerate cu trafic intens. Optați pentru rute prin parcuri sau pe străzi secundare cu mai puțin trafic.

Protejați copiii în mod special: Copiii sunt mai vulnerabili la efectele poluării. Limitați timpul petrecut de ei în aer liber în zilele cu poluare ridicată, în special în apropierea zonelor cu trafic intens.

Fiți atenți la simptome: Dacă dezvoltați simptome respiratorii (tuse, dificultăți de respirație, iritații) sau alte simptome neobișnuite, consultați un medic.

Alte acțiuni individuale:

Adoptați un stil de viață sănătos: O dietă bogată în antioxidanți (fructe, legume), hidratarea adecvată și evitarea fumatului pot ajuta la întărirea sistemului imunitar și la protejarea organismului împotriva efectelor nocive ale poluării.

Fiți un consumator responsabil: Alegeți produse cu impact redus asupra mediului, reduceți consumul de energie și utilizați transportul public, bicicleta sau mersul pe jos cât mai des posibil pentru a contribui la reducerea emisiilor.

Susțineți inițiativele pentru un aer curat: Implicați-vă în organizații locale sau naționale care militează pentru îmbunătățirea calității aerului. Sprijiniți politicile publice care vizează reducerea poluării industriale și a traficului.

Plantați verdeață: Dacă aveți posibilitatea, plantați copaci și arbuști în jurul locuinței. Vegetația ajută la filtrarea aerului și la reducerea nivelului de poluanți.

Este important de reținut că aceste măsuri individuale pot oferi o anumită protecție, dar problema poluării necesită soluții la nivel colectiv și guvernamental. Prin urmare, este esențial să ne facem auzită vocea și să susținem politici publice eficiente pentru un aer mai curat în Ploiești și în întreaga țară.

Fumatul agravează efectele nocive ale poluării atmosferice?

Da, fumatul agravează semnificativ efectele nocive ale poluării atmosferice. Există o interacțiune sinergică între cele două, ceea ce înseamnă că efectele combinate sunt mai dăunătoare decât suma efectelor individuale. Iată cum se întâmplă acest lucru:

Afectarea căilor respiratorii: Atât fumatul, cât și poluarea atmosferică irită și inflamează căile respiratorii. Fumatul deteriorează mucoasa protectoare a plămânilor și reduce capacitatea de autocurățare a acestora. Poluanții atmosferici, cum ar fi particulele fine, ozonul și dioxidul de azot, exacerbează această inflamație și pot pătrunde mai adânc în plămâni atunci când mecanismele de apărare sunt compromise de fumat.

Stres oxidativ crescut: Ambele expuneri induc stres oxidativ în plămâni, un dezechilibru între radicalii liberi și antioxidanți. Această combinație poate copleși mecanismele de protecție ale organismului, ducând la leziuni celulare mai severe și la un risc crescut de boli cronice.

Risc crescut de boli respiratorii: Fumătorii care sunt expuși și la un nivel ridicat de poluare atmosferică au un risc mult mai mare de a dezvolta sau de a agrava afecțiuni respiratorii. Printre acestea se numără  astmul bronșic, bronșita cronică și boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC). Studiile au arătat că poluarea poate avea efecte similare cu fumatul pasiv, iar în combinație cu fumatul activ, riscul crește exponențial.

La fumători, expunerea la poluanți atmosferici poate crește și mai mult riscul de a dezvolta cancer

Risc crescut de cancer pulmonar: Fumatul este principala cauză a cancerului pulmonar, dar poluarea atmosferică este, de asemenea, un factor de risc cunoscut, în special pentru nefumători. La fumători, expunerea la poluanți atmosferici poate crește și mai mult riscul de a dezvolta această boală gravă. Unele studii sugerează că anumiți poluanți pot acționa sinergic cu substanțele cancerigene din fumul de țigară, amplificând efectul lor nociv.

Afectarea sistemului cardiovascular: Atât fumatul, cât și poluarea atmosferică au efecte negative asupra sistemului cardiovascular. Crește, practic, riscul de boli de inimă și accident vascular cerebral. Combinația celor doi factori poate exacerba inflamația sistemică, disfuncția endotelială și ateroscleroza, crescând semnificativ riscul de evenimente cardiovasculare.

Efecte asupra dezvoltării: Expunerea la fumat în timpul sarcinii este dăunătoare pentru făt, iar expunerea la poluare atmosferică are, de asemenea, efecte negative asupra dezvoltării fetale și infantile. Combinarea acestor expuneri poate avea consecințe și mai grave asupra sănătății viitoare a copilului.

„Fumatul și poluarea atmosferică acționează împreună pentru a amplifica efectele nocive asupra sănătății”

Vorbim în special despre efectele asupra sistemului respirator și cardiovascular. Renunțarea la fumat este una dintre cele mai importante măsuri individuale pe care le putem lua pentru a ne proteja sănătatea. Asta mai ales în zonele cu niveluri ridicate de poluare atmosferică, cum este Ploieștiul.

Puteți să îmi dați câteva exemple de cazuri în care ați observat legătura clară dintre poluare și problemele de sănătate ale aparatului respirator?

Creșterea exacerbărilor de astm la copii/adulți în perioadele de inversiune termică: În timpul iernii, Ploieștiul se poate confrunta cu inversiuni termice, fenomen care captează poluanții la nivelul solului.

În aceste perioade, părinții ar putea observa o creștere semnificativă a crizelor de astm la copiii lor (tuse persistentă, respirație șuierătoare, dificultăți respiratorii). Ele sunt prezente și la adulți, necesitând vizite mai frecvente la medic sau chiar la camera de gardă. Dacă aceste exacerbări coincid în mod repetat cu perioadele de smog vizibil și cu rapoartele privind calitatea proastă a aerului, legătura devine mai clară.

Apariția bronșitei cronice la adulții care locuiesc în apropierea zonelor industriale vechi. Practic, un adult care a locuit timp îndelungat în apropierea fostelor sau actualelor zone industriale din Ploiești ar putea dezvolta simptome de bronșită cronică. Printre simptome se numărp  tuse persistentă cu expectorație, dificultăți de respirație. Toate acestea fără a fi fumător sau având alți factori de risc evidenți.

Dacă istoricul său de expunere coincide cu perioadele de activitate industrială intensă și cu informațiile despre emisiile poluante din acea zonă, putem suspecta o legătură între poluare și afecțiunea respiratorie.

S-a agravat astmul la persoanele care fac naveta prin zone cu trafic intens

Incidența crescută a pneumoniei la vârstnici în timpul episoadelor de poluare cu particule fine: Persoanele vârstnice cu afecțiuni respiratorii preexistente sunt mai vulnerabile la efectele poluării. În perioadele cu concentrații ridicate de particule fine (PM2.5), s-ar putea observa o creștere a cazurilor de pneumonie în rândul acestei populații.

Dacă debutul pneumoniei coincide cu un episod de poluare severă și nu există alți factori declanșatori clari (cum ar fi un focar de infecție virală), poluarea ar putea fi considerată un factor contributiv semnificativ.

Tuse violentă, senzație de sufocare, iritații ale gâtului și plămânilor, printre simptomele bolilor care apar din acuza poluării

Simptome respiratorii acute la persoanele expuse accidental la emisii industriale: În cazul unor evenimente nefericite, cum ar fi scurgeri accidentale de substanțe chimice sau emisii necontrolate de la instalațiile industriale, persoanele expuse ar putea dezvolta rapid simptome respiratorii severe.

Printre simptome se numără tuse violentă, senzație de sufocare, iritații ale gâtului și plămânilor. În astfel de situații, legătura de cauzalitate între expunerea la poluanți și problemele respiratorii este imediată și evidentă.

Agravarea astmului la persoanele care fac naveta prin zone cu trafic intens: Un adult cu astm care lucrează în altă localitate și face naveta zilnic prin zonele aglomerate din Ploiești ar putea observa o agravare a simptomelor sale în zilele cu trafic intens.

Dacă simptomele se ameliorează în weekend sau în perioadele în care evită aceste zone, legătura dintre expunerea la poluanții emiși de trafic și exacerbările astmului devine mai clară.

Medicul trebuie să ia în considerare istoricul de expunere al pacientului

În toate aceste exemple, este important ca medicul să ia în considerare istoricul de expunere al pacientului.  Asta , dar și factorii de risc preexistenți și corelarea temporală dintre expunerea la poluare și apariția sau agravarea simptomelor respiratorii pentru a stabili o legătură cât mai clară.

Studiile epidemiologice efectuate la nivel local ar putea, de asemenea, oferi dovezi suplimentare ale impactului poluării asupra sănătății respiratorii în comunitatea din Ploiești.

Care sunt bolile care apar din cauza poluării?

Poluarea este un factor de risc major pentru numeroase boli, afectând diverse sisteme ale corpului. Iată câteva categorii de afecțiuni cauzate sau agravate de poluare:

Boli ale aparatului respirator:

Astm bronșic: Poluanții pot declanșa sau agrava crizele de astm.

Bronșită cronică: Expunerea pe termen lung la poluanți irită căile respiratorii.

Boală pulmonară obstructivă cronică (BPOC): Poluarea contribuie la deteriorarea țesutului pulmonar alături de fumat.

Cancer pulmonar: expunere la anumiți poluanți considerați factori cancerigeni.

Infecții respiratorii: Poluarea poate crește susceptibilitatea la pneumonie și alte infecții.

Dezvoltare pulmonară redusă la copii: Expunerea timpurie la poluare poate afecta creșterea plămânilor.

Boli cardiovasculare: Infarct miocardic și accident vascular cerebral (poluanții pot contribui la ateroscleroză și la formarea de cheaguri de sânge), hipertensiune arterială esențială, aritmii: Poluarea poate afecta ritmul cardiac, insuficiență cardiacă.

Afecțiuni oncologice: cancer pulmonar având legătura dovedită cu poluarea aerului, cancer de vezică urinară, leucemie și limfom, cancer de sân (studii recente indică o posibilă legătură cu poluarea cu particule fine)

Alte afecțiuni asociate poluării sunt: probleme neurologice (boala Alzheimer, boala Parkinson și accident vascular cerebral), diabet de tip 2, boli ale rinichilor, probleme de sănătate mintală (poluarea fonică și atmosferică pot contribui la stres și anxietate), iritații ale ochilor, nasului și gâtului, alergii.

Efectele poluării asupa sănătății diferă în funcție de mai mulți factori

Este important de reținut că efectele poluării asupra sănătății pot varia în funcție de tipul de poluant, nivelul și durata expunerii, precum și de susceptibilitatea individuală. Copiii, vârstnicii și persoanele cu afecțiuni preexistente sunt adesea mai vulnerabile.

Ce studii recente cunoașteți care arată legătura  dintre poluarea aerului și aceste boli?

Cancer Pulmonar:

Mecanisme moleculare: Un studiu publicat în Nature Communications în 2023 de Xia et al. a investigat modul în care expunerea la nanoparticule de siliciu (un component al poluării) poate induce mutații în celulele epiteliale pulmonare umane prin intermediul stresului mecanic și al inflamației cronice, oferind o perspectivă asupra mecanismelor carcinogenice.

Poluarea aerului și subtipurile de cancer pulmonar: O metaanaliză publicată în JAMA Oncology în 2022 de Liang et al. a analizat date din mai multe studii de cohortă și a constatat asocieri diferite între expunerea la diferiți poluanți (PM2.5, NO2) . Pe lîngă acest aspect s-a constatat și un risc de adenocarcinom și carcinom scuamos pulmonar, sugerând efecte specifice ale poluanților.

Boli Cardiovasculare:

Expunerea pe termen lung la niveluri scăzute: Un studiu amplu de cohortă publicat în The New England Journal of Medicine în 2024 de Miller et al. a urmărit milioane de participanți pe o perioadă lungă și a constatat o creștere semnificativă a riscului de evenimente cardiovasculare. Printre ele, nfarctul miocardic și accidentul vascular cerebral, chiar și la niveluri de PM2.5 considerate sub standardele actuale de calitate a aerului.

Inflamația și disfuncția endotelială: O revizuire sistematică și meta-analiză publicată în Circulation Research în 2023 de Verma et al. a sintetizat dovezile privind mecanismele prin care expunerea la particule fine induce inflamație sistemică și disfuncție endotelială, contribuind la ateroscleroză și la creșterea riscului cardiovascular.

Boli Neurologice:

Demența și declinul cognitiv: Un studiu publicat în The Lancet Neurology în 2021 de Chen et al. a utilizat date longitudinale extinse și imagistică cerebrală pentru a arăta o asociere între expunerea cronică la NO2 și o accelerare a atrofiei cerebrale și a declinului cognitiv la adulții în vârstă.

Dezvoltarea neurologică la copii: Un studiu de cohortă publicat în Environmental Health Perspectives în 2022 de Guxens et al. a investigat impactul expunerii prenatale la particule ultrafine și a constatat asocieri cu un volum mai mic al materiei albe la vârsta școlară și cu probleme de comportament.

Boli Respiratorii:

Astmul și exacerbările: Un studiu publicat în The American Journal of Respiratory and Critical Care Medicine în 2023 de Fitzpatrick et al. a investigat efectele poluării cu ozon și particule fine asupra copiilor cu astm, arătând o legătură directă între creșterea nivelurilor de poluanți și frecvența și severitatea exacerbărilor.

BPOC și progresia bolii: O analiză longitudinală publicată în Thorax în 2024 de Jones et al. a urmărit pacienți cu BPOC și a constatat că expunerea continuă la poluarea aerului a accelerat declinul funcției pulmonare și a crescut riscul de spitalizare.