A trăit, a auzit și a văzut multe. Toți oamenii pe care i-a ajutat să vindece anumite tulburări psihice au fost tratați cu răbdare și empatie. „Am înțeles că realitatea distorsionată a unui om care are halucinații este, de fapt, realitatea lui. El nu minte, creierul său așa percepe”. E darnică la vorbă și se vede cu ochiul liber că a fost făcută pentru această profesie. Îmi zice că drogurile sunt cea mai mare problemă pentru tinerii din ziua de azi. Despre depresie și anxietate cu sau fără atacuri de panică spune că nu sunt mofturi, ci probleme emoționale cât se poate de serioase și grave. Fermă în afirmații exemplifică: „Depresia netratată poate duce la suicid, iar un atac de panică îți dă senzația că ai suferit un infarct”
Roxana Bratu Bîzîc este medic primar psihiatru în cadrul ambulatoriului Policlinicii Prahova. A acceptat să fie „Doctor bun” în cadrul campaniei marca Observatorul Prahovean. O campanie prin care încercăm să privim și de cealaltă parte a baricadei. Cea a oamenilor în halate albe, care și-au făcut o misiune din a vindeca. Iar suferințele nu sunt doar fizice, ci și sufletești, mintale.
Mamă a două fetițe, povestește că de mică a fost fascinată de complexitatea creierului uman, pe care îl asocia, de copil, cu „un puzzle din care nu trebuie să lipsească nicio piesă. Orice spațiu gol înseamnă probleme, înseamnă tulburări care afectează funcționalitatea în societate a unui om”.
Medicul ploieștean spune că depresiile, anxietatea cu atacuri de panică sau fără, schizofrenia, halucinațiile, demența, ori tulburări mintale generate de adicții formează tabloul principalelor boli psihice cu care prahovenii se prezintă la ea în cabinet.
Cu multă înțelegere și aplecare față de suferința omului pe care îl are în față, Roxana Bîzîc Bratu spune că fiecărui bolnav în parte încearcă să îi arate „luminița de la capătul tunelului, speranța că va fi bine din nou”.
Citește și: Doctor bun. Interviu cu medicii Cătălin Sanda și Dragoș Muraru, specialiști în chirurgie vasculară. „Pacientul nu este o piesă pe o tablă de șah, să o muți cum vrei. Trebuie stabilită o legătură umană cu el”
„Am avut pacient care suferea de halucinații. A intrat în panică în momentul în care s-a uitat pe geam și mi-a zis că îl urmărește o mașină a SRI-ul. L-am liniștit spunându-i că între acești patru pereți este în siguranță. Nu l-am contrazis fiindcă aceea era realitatea lui. Distorsionată, însă, el așa o vedea, era cât se poate de sincer.
E foarte important să empatizezi cu omul, să înțelegi că mintea poate juca atâtea feste și că nu e vina bolnavului că a ajuns într-o asemenea situație. La fel cum nu e vina tinerelor care dezvoltă depresii și alt gen de tulburări din cauza faptul că iau de bune imaginile femeilor așa zis perfecte pe care le văd pe rețelele de socializare și cu care își doresc să semene. Sau a vârstnicilor care, după o viață în care au fost perfect funcționali, dezvoltă demență și nu mai știu nici măcar cum îi cheamă”.
Citește și: „Am ținut în mâini un bebeluș de 400 de grame. A trăit. Exprima fragilitate, dar și putere”. Medicul Sorina Mitocaru, de la Maternitatea Ploiești, și dragostea ei pentru viață (VIDEO)
Medicul primar psihiatru Roxana Bratu Bîzîc precizează faptul că orice persoană care simte că are probleme de natură emoțională ar trebui să se prezinte la medic, dincolo de orice jenă pe care ar putea-o resimți. Același medic a mai subliniat faptul că, potrivit unor studii medicale făcute, în 2030, tulburările psihice vor fi pe locul al doilea la capitolul afecțiuni, după cele cardio-vasculare.
La Policlinica Praga, în ambulatoriu, din 3 ianuarie până pe 31, a avut 512 pacienți. Cele mai întâlnite patologii sunt tulburările depresive și atacurile de panică, întâlnite mai ales la persoane tinere din mediul urban preponderent.
„Nu, depresia, așa cum am mai auzit, nu este un moft, este chiar o boală care necesită tratament, altfel problema se adâncește. Ea nu trebuie confundată, însă, cu tristețea sau cu a avea o zi mai proastă. Depresia are niște semne particulare, omul nu mai reușește să fie funcțional în societate, nici fizic, nici mental. Cauzele pentru care se instalează pot fi de natură socială, familială, profesională, chiar medicală. Un om care află că suferă de o boală oncologică, spre exemplu, ușor poate cădea pradă depresiei.
Citește și: „Perioada pandemiei a fost cumplită. Nu am putut să le dăm bolnavilor viață de la noi”. Medicul pneumolog Raluca Bercea, de la SJU Ploiești, și dragostea pentru oameni
De aceea, chiar dacă trăim vremuri în care multora ne pasă de gura lumii, ar trebui să privim în interiorul nostru și să ne pese în primul rând de noi înșine. Iar ajutorul unui medic specialist este esențial atunci când vorbim despre sănătatea mentală și emoțională”, a mai precizat medicul psihiatru Roxana Bratu Bîzîc.
Dacă ați fost tratat de un medic bun, căruia îi datorați sănătatea sau chiar viața, nu ezitați să ne scrieți la adresa redactie@observatorulph.ro sau să ne trimiteți un mesaj pe whatsapp la 0785 075 112.
Interviul integral cu medicul psihiatru Roxana Bratu Bîzîc poate fi urmărit aici:
Cum ți se pare subiectul?
