România se confruntă cu una dintre cele mai grave crize din sistemul educațional european: aproape unul din șase tineri între 18 și 24 de ani părăsește școala înainte de a o termina, un decalaj față de media europeană care, departe de a se reduce, s-a adâncit în ultimii ani. Concluziile sunt cuprinse în Raportul de Țară 2026, documentul de lucru al Comisiei Europene publicat pe 3 iunie 2026, care evaluează situația economică, socială și structurală a României.
Cifre îngrijorătoare, departe de media europeană
Rata abandonului școlar timpuriu — definită ca proporția tinerilor de 18–24 de ani care au ieșit din sistemul de educație și formare fără a finaliza cel puțin liceul — a atins 16,8% în România, după care a scăzut ușor la 15,5% în 2025, aproape de nivelul din 2020. În același interval, media europeană a continuat să scadă constant, de la 10% la 9,1%. Cu alte cuvinte, România a marcat timp pe loc în vreme ce restul Europei a avansat.
Decalajul urban-rural rămâne cel mai dramatic indicator: rata abandonului școlar în mediul rural este de 23,7%, față de 4,6% în orașe și 16,3% în orașele mici și suburbii. Raportul mai semnalează că în 2024, 61,6% dintre tinerii cu dizabilități au abandonat timpuriu școala, față de media europeană de 24,6% — o diferență de aproape 37 de puncte procentuale.
Situația este agravată și de numărul mare de copii care pur și simplu nu ajung la școală: în 2022, doar 83,9% dintre copiii de vârstă școlară primară (6–10 ani) erau înscriși, față de 90,5% în 2015 — o deteriorare semnificativă într-un deceniu.
Abandonul școlar timpuriu blochează accesul la piața muncii și perpetuează sărăcia
Comisia subliniază că ratele ridicate de abandon școlar și numărul mare de copii neșcolarizați restricționează accesul tinerilor la educație ulterioară și la piața muncii, contribuind la perpetuarea sărăciei. Aceasta se reflectă și în rata NEET (tineri care nu sunt nici angajați, nici în educație sau formare): 19,2% în 2025 pentru grupa de vârstă 15–29 de ani, față de media europeană de mult sub acest nivel.
Rata ridicată de abandon din liceu, combinată cu nepotrivirea dintre oferta educațională și nevoile pieței muncii, contribuie direct la una dintre cele mai scăzute rate de ocupare a forței de muncă din UE — 69,0% față de 76,1% în UE — și la șomajul ridicat în rândul tinerilor, în special din mediul rural.
Situația din zona terțiară: stagnare structurală
Abandonul nu se oprește la nivelul liceal. Rata de absolvire a învățământului terțiar în rândul tinerilor de 25–34 de ani stagnează la 23,0%, față de media UE de 44,8% și față de obiectivul european pentru 2030 de 45%. Această stagnare, menționează Comisia, este alimentată tocmai de abandonul timpuriu din clasele inferioare, de participarea scăzută a studenților dezavantajați și de ratele mari de renunțare la studii universitare, în special în rândul absolvenților de învățământ profesional și tehnic care încearcă să urmeze studii superioare.
Ce se face acum și ce nu funcționează
România implementează în prezent Programul Național de Reducere a Abandonului Școlar (PNRAS), finanțat prin Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR). Prin acest program, 2.300 de școli primesc sprijin pentru activități educaționale, remediale și preventive în clasele V–VIII. Evaluarea realizată de Banca Mondială arată că 45% dintre școlile selectate în primul lot au înregistrat îmbunătățiri ale participării și performanței la evaluările naționale, cu rate de abandon reduse.
Există, de asemenea, un Program Național de Reducere a Abandonului Universitar (PNRAU) și inițiativa „Primul student în familie”, co-finanțată prin FSE+, care acordă burse, cazare, masă și consiliere de orientare profesională tinerilor din familii fără tradiție universitară — cu progrese pozitive spre ținta de 10.000 de studenți sprijiniți.
Cu toate acestea, Comisia constată că măsurile planificate prin FSE+ pentru educația primară sunt în întârziere și că programele „a doua șansă” au rezultate limitate. Aplicarea efectivă a obligativității frecventării școlii rămâne insuficientă, iar măsurile de sensibilizare și reintegrare sunt nesatisfăcătoare.
Decalajul de competențe de bază — un semnal de alarmă
Strâns legat de abandonul școlar este nivelul extrem de scăzut al competențelor de bază: peste 40% dintre elevii de 15 ani din România nu ating pragul minim de competență în matematică (48,6% față de 29,5% în UE), lectură (41,7% față de 26,2%) și științe (44% față de 24,2%). Aceste cifre plasează România printre cele mai slabe performanțe din UE, consecventă cu o tendință negativă măsurată din 2012. Doar 4% dintre elevii români ating un nivel avansat la matematică, față de 7,9% în UE. Raportul Comisiei avertizează că această situație limitează profund bazinul de talente pentru inovare și excelență.
Ce recoamndă Comisia Europeană
Comisia formulează recomandări clare și insistente în mai multe direcții prioritare:
- Reducerea abandonului școlar timpuriu și creșterea participării la toate nivelurile de educație, cu accent pe combaterea decalajului persistent urban-rural.
- Îmbunătățirea calității predării, inclusiv prin implementarea consecventă a pachetului de reformă „România Educată”, susținut prin MRR. Comisia avertizează că măsurile de reducere a costurilor adoptate în 2025 — mărirea claselor, creșterea normei didactice, reorganizarea școlilor și înghețarea salariilor — au afectat negativ condițiile de muncă ale profesorilor.
- Extinderea educației timpurii (ECEC), acolo unde rata de înrolare a copiilor de 3 ani până la vârsta școlarității obligatorii era de doar 76,5% în 2024, față de media UE de 95%.
- Măsuri țintite de reintegrare a copiilor neșcolarizați, inclusiv aplicarea efectivă a obligativității educației, întrucât măsurile „a doua șansă” arată rezultate limitate.
- Sprijin specific pentru grupuri vulnerabile: copiii romi, cei din mediul rural, cei cu dizabilități — categorii cu rate de abandon dramatic mai mari față de medie.
- Reorganizarea rețelei școlare rurale, cu asigurarea desegregării și a transportului școlar, îmbunătățirea condițiilor de muncă pentru profesorii din mediul rural și atragerea de cadre didactice în zone deficitare.
- Consolidarea competențelor de bază prin curricula bazate pe competențe, cu sprijinul FSE+ și al Instrumentului de Sprijin Tehnic (TSI), evitând supraîncărcarea curriculară.
Comisia evaluează progresul României la capitolul „reducerea abandonului școlar” ca fiind limitat (Limited Progress) — cea mai slabă calificativă din grila de evaluare a recomandărilor specifice de țară.
Context financiar: miliarde europene angajate, implementare în întârziere
Prin politica de coeziune 2021–2027, României îi sunt alocate 1,55 miliarde de euro pentru reducerea abandonului școlar, asigurarea calității educației pentru toți, consolidarea relevanței VET și promovarea învățării pe tot parcursul vieții. La acestea se adaugă finanțarea prin MRR pentru „România Educată” și investiții în infrastructura școlară și universitară prin FEDR. Raportul atrage însă atenția că simpla existență a finanțării nu garantează rezultatele, în condițiile în care implementarea mai multor proiecte acumulează întârzieri semnificative.
Sursa: Commission Staff Working Document — 2026 Country Report Romania, SWD(2026) 223 final, publicat de Comisia Europeană la 3 iunie 2026.
