Discuția privind limitarea accesului la rețelele sociale pentru minorii cu vârste sub 16 ani a revenit pe agenda publică, în urma polemicilor create pe acest subiect. Observatorul Prahovean a întrebat mai mulți parlamentari dacă ar susține sau nu un astfel de demers. Opiniile sunt pro și contra. Vă puteți exprima opinia în sondajul publicat la finalul articolului.
Subiectul legat de interzicerea rețelelor de socializare pentru adolescenții cu vârsta sub 16 ani a generat dezbateri intense la nivel național, după ce șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat, a cerut restricții imediate pentru accesul minorilor la platformele din mediul online.
„Așa cum nu permitem copiilor și adolescenților accesul la tutun, alcool, jocuri de noroc sau filme destinate adulților, trebuie să avem onestitatea să recunoaștem un adevăr incomod: rețelele de socializare sunt produse cu risc ridicat pentru copii și adolescenți”, a susținut Arafat.
Pentru a fi interzis accesul minorilor la rețelele de socializare este nevoie de o lege în acest sens.
Contactați telefonic, parlamentarii prahoveni de la PSD, PNL, USR și AUR au opinii diferite cu privire la o viitoare propunere de interzicere a accesului adolescenților cu vârsta de până la 16 ani la rețelele de socializare.
Senatorul Cătălin Predoiu (PNL), ministrul MAI: „Limitarea accesului la rețelele sociale nu e soluția”
Senatorul Cătălin Predoiu, ministrul Afacerilor Interne, a susținut public, într-o postare pe Facebook, că nu este de acord cu limitarea copiilor și adolescenților la rețelele sociale, explicând că o astfel de interdicție este greu de realizat, iar măsura nu ar rezolva problema pe fond.
„De principiu, nu sunt pentru interdicții, chiar și în materia accesului minorilor sub o anumită vârstă la conținut online. Nu rezolvă problema de fond: codul moral educat. Mai ales că o asemenea măsură este foarte greu de aplicat cu mijloacele din prezent. Platformele online au și numeroase beneficii atunci când sunt folosite responsabil (stimularea creativității, menținerea legăturii cu alți copii, acces rapid la informație etc.)”, a precizat Cătălin Predoiu, pe Facebook.
Tot ca argument, ministrul Afacerilor Interne a invocat faptul că multe dintre „activitățile școlare și extracurriculare presupun deja utilizarea internetului. Cum poți să oprești toți minorii să aibă acces online la anumite platforme?! Greu de aplicat, repet. Interdicția totală nu face decât să creeze frustrare și curiozitate excesivă, iar copiii pot ajunge să folosească aceste platforme pe ascuns, fără niciun fel de îndrumare sau protecție”.
Deputatul Bogdan Toader (PSD): „Este o metodă de a preveni eventualele abuzuri asupra minorilor”
Deputatul social-democrat Bogdan Toader consideră, în schimb, că o astfel de reglementare legislativă ar putea preveni eventualele abuzuri.
„Sunt mai mult decât de acord cu această inițiativă. Este mai mult decât binevenită propunerea în contextul actual, în care copiii, de la vârste fragede, folosesc rețelele sociale. Înțeleg că și în alte state ale Uniunii Europene au fost inițiate sau adoptate astfel de propuneri legislative. Este o metodă de a preveni eventualele abuzuri asupra minorilor”, a declarat deputatul Bogdan Toader.
Felix Bulearcă (USR): Este nevoie de programe educaționale în școli
Felix Bulearcă a declarat că „la nivelul partidului nu a fost încă adoptată o decizie. În acest moment este în analiză, pentru că o astfel de măsură are multe implicații pe termen lung. Trebuie analizat contextul, dar și situația la nivelul Uniunii Europene”
„Personal, cred că ar trebui să existe o propunere combinată, care să includă anumite interdicții, concomitent cu derularea de programe educaționale în școli. Este nevoie de programe educaționale în școli, iar familia are un rol esențial. Acest lucru ar putea conduce la reducerea drastică a acestui fenomen negativ în rândul copiilor și adolescenților”, a precizat deputatul.
Europarlamentarul Adrian Axinia (AUR–ECR): Acces la platforme online cu consimțământul părinților
Contactat telefonic, europarlamentarul Adrian Axinia a precizat că „AUR crede că educația copiilor trebuie făcută de școală și de părinți. Mama și tatăl trebuie să decidă dacă un lucru este sau nu bun pentru copil”.
„Eu, personal, cred că e de dorit ca minorii să folosească foarte puțin social media și, în general, că este foarte importantă interacțiunea socială directă, nu cea mediată de internet. Sunt de părere că platformele online trebuie să construiască mecanisme de verificare a vârstei utilizatorilor și să obțină consimțământul părinților pentru minorii sub 16 ani.
Decizia trebuie să fie acolo, nu la instituțiile statului care tratează subiectul sub un spectru ideologic. Iar noi avem, în Europa, o mare problemă cu tentativa de cenzură generalizată”, susține Axinia.
Acesta reamintește faptul că „AUR are o lege privind interzicerea efectivă a accesului copiilor la pornografie”.
„Distincția este însă mare – accesul copiilor este deja ilegal, dar legea în cauză nu este respectată. Acesta este motivul pentru care colegii mei parlamentari au inițiat acea lege privind verificarea vârstei utilizatorilor pentru site-uri XXX, așa cum se întâmplă, spre exemplu, pentru pariuri sportive sau cazinouri online”, a precizat europarlamentarul.
„Legea Majoratului Digital”, aprobată, anul trecut, în Senat
Anul trecut, senatoarea Nicoleta Pauliuc a inițiat un demers prin care minorii sub 16 ani să aibă acces la social media numai cu acordul părinților. „Legea Majoratului Digital” a fost adoptată de Senat și mai are nevoie de votul Camerei Deputaților pentru a intra în vigoare. (Detalii AICI).
Inițiatoarea proiectului a susținut, anul trecut, în plenul Senatului, că „Legea Majoratului Digital nu interzice, nu cenzurează – ci oferă părinților instrumentele legale de a-și proteja copiii”. Legea se axează exclusiv pe dreptul părinților de a suspenda sau restricționa conturile copiilor și de a cere eliminarea conținutului dăunător.
Tu ce părere ai? Completează sondajul lansat de Observatorul Prahovean:
