Analizele genetice efectuate pe aproximativ 24.000 de probe colectate la nivel național indică faptul că populația de urs brun din România se situează, într-un scenariu conservator, între 10.657 și 12.787 de urși, a anunțat vineri Ministerul Mediului.
„Harta României va fi împărțită în zone cu grad de risc, astfel că acolo unde sunt incidente mai multe între oameni și urși vor fi luate măsuri mult mai rapide de intervenție”, a precizat ministra mediului, Diana Buzoianu într-o conferință la Brașov, potrivit hotnews.ro.
Ministra Mediului, Diana Buzoianu, a participat vineri, la Brașov, la conferința de prezentare a rezultatelor finale ale proiectului „Implementarea Planului național de acțiune pentru conservarea populației de urs brun din România”, organizată la Universitatea Transilvania din Brașov.
„Studiul arată că avem cea mai mare diversitate a speciei de urși la nivel european. Astăzi vor fi prezentate zonele cu risc, de la zonele de protecție strictă la zonele cu intervenție, unde trebuie să aibă loc intervenția imediată.
Pe fiecare dintre zonele respective studiu spune ce măsuri ar trebui să fie aprobate sau luate de urgență pentru a fi gestionată interacțiunea dintre urși și oameni”, a spus Diana Buzoianu.
Peste 800 de persoane au lucrat în teren pentru prelevarea și analiza a 24.000 de probe genetice, a precizat aceasta.
Monitorizarea genetică a populației de urs brun vizează stabilirea periodică a mărimii populației, evaluarea diversității genetice, a structurii populaționale și a potențialului evolutiv al speciei, precum și implementarea unui plan de monitorizare genetică pe termen lung, cu metodologii standardizate și repetabile.
Pe baza acestor rezultate a fost realizată, în premieră, zonarea națională a managementului populației de urs brun, un instrument esențial pentru aplicarea unor măsuri diferențiate.
Zonarea împarte teritoriul în patru categorii distincte: zone cheie pentru conservare, zone de management al conflictelor (zone de risc), zone de management durabil și zone marginale.
Clasificarea are la bază o analiză complexă care integrează date genetice, distribuția habitatelor, zonele agricole și turistice, apelurile la 112 și istoricul pagubelor produse de urși.
Proiectul include, totodată, măsuri concrete de prevenire a conflictelor om–urs, prin instalarea a peste 1.100 de sisteme electrice de protecție pentru animale domestice, culturi agricole și bunuri materiale.
Monitorizarea independentă arată că aceste sisteme reduc semnificativ riscul de atac atunci când sunt întreținute corespunzător, iar autoritățile au în vedere extinderea accesului la finanțare pentru astfel de măsuri preventive în zonele cu risc.
