Ghidul montan Cristi Minculescu continuă să ne țină la curent cu ascensiunea pe „acoperișul” Africii – Kilimanjaro.
Umarea de AICI
„Cu câteva minute până să îmi sune alarma telefonului, sunt trezit de unul dintre băieți, semn că este aproape ora 00.30. Personal, îmi vine sa plâng după cele 5 minute…
Mă îmbrac repede, exact ca în armată, și cobor la cortul de masă. Sunt primul și merg să verific și starea colegei noastre.
Pare ok, cu oxigenul pe la 70%. Vorbesc și cu ghidul tanzanian și el încearcă să o convingă că e bine să urce atât cât poate. Știind bine cât de greu a urcat până la 4700m, dar ținând cont și de nivelul oxigenului cumulat cu lipsa somnului, am o ultima discuție cu ea și hotărâm de comun acord că e mai bine să rămână în tabără, iar la ivirea zorilor să înceapă coborârea.
Colegul tanzanian este de acord cu decizia noastră și alocă doi oameni care să o însoțească în tabăra de la 3900m.
Mâncăm puțin porridge (care îmi aduce aminte de Himalaya), bem și o cafea sau ceai negru și, la 01.20, suntem gata de plecare.
