Locul din Bulgaria unde te poți bucura de o minivacanță de iarnă cu schi, urcare pe cel mai înalt vârf din Munții Rila sau plimbări cu sania trasă de Husky FOTO

0
borovets_fd327.jpg

borovets_fd327.jpg

În căutarea zăpezii, a odihnei și a destinațiilor altfel, ne-am îndreptat către Munții Rila din Bulgaria. Am ales stațiunea Borovets, una „cu vechime“, un loc unde poți găsi ocupații diverse, în funcție de preferințe și condiția fizică. Pârtiile de schi pentru toate nivelurile de pregătire, cucerirea vârfului Musala sau pur și simplu o plimbare prin stațiune îți vor conferi câteva zile numai bune de încărcat bateriile.

Distanța până în stațiunea Borovets, plecând din Ploiești este de aproape 500 de kilometri. Am trecut frontiera prin vama Giurgiu, am ținut drumul spre Sofia, însă nu a fost necesar să intrăm în capitala vecină. Borovets se află cam la 100 de kilometri de Sofia. Până acolo, am străbătut orășele și sate în care te simți teleportat în urmă cu mulți ani. Praful epocii comuniste este încă vizibil în aceste locuri. Depopulate în mare parte, multe dintre localități găzduiesc niște ruine, copaci care „plâng“ de greutatea vegetației necurățate. O perdea de ceață transformă aceste ținuturi într-un decor numai bun pentru regizarea unor filme de groază.

Apropierea de Sofia schimbă însă tabloul. La marginea capitalei ești întâmpinat de mall-uri și de ceva mai multă agitație.

Am trecut și de Samokov, orașul de la baza munților Rila și am început urcarea spre Borovets. Aici, parcă, am pășit într-o altă lume. Atmosfera de primăvară care ne-a însoțit tot drumul s-a preschimbat brusc într-una de iarnă autentică. În stațiune, agitație, persoane echipate de schi sau trăgând de sănii, magazine și restaurante unul lângă altul.

Ne așteptam să fie aglomerație, ținând cont că ne-a fost destul de greu să găsim un loc de cazare, deși rezervarea a fost făcută cu ceva luni înainte. Ca peste tot, hotelierii au profitat de cererea foarte mare și au săltat prețurile. Astfel, la un hotel de trei stele, pentru o cameră dublă, cazarea a fost de 100 de euro/noapte, având și micul dejun inclus. Condițiile au fost bune, iar mâncarea, de asemenea, pentru gusturile tuturor.

Stațiunea din Munții Rila nu este tocmai una ieftină, dar nici mai scumpă decât cele de pe Valea Prahovei, în plin sezon. O masă pentru două persoane, te duce undeva la 50-60 de leva. Poate și mai bine, însă preparatele tradiționale sunt savuroase, iar porțiile sunt în general mari.

Există însă și varianta supermarketurilor. În Borovets, în plin sezon am găsit deschise și bine aprovizionate vreo două astfel de magazine.

În cazul în care vreți să schiați, să vă dați cu sania, aveți o mulțime de locuri de unde puteți închiria echipamente complete. De asemenea, dacă nu ați venit cu hainele adecvate pentru sporturile de iarnă, stațiunea are magazine cu astfel de produse, însă prețurile sunt și aici ceva mai piperate.

Pentru copii, și nu numai, există și varianta plimbărilor cu poneii, caii, dar și cu săniile trase de Husky.
Pentru amatorii de schi, indiferent de vârstă și nivelul de pregătire, stațiunea este locul ideal unde se pot da pe săturate. Pârtiile sunt impecabile, iar transportul pe cablu funcționează fără cusur.

„Aproape de Dumnezeu“

Borovets este și punctul de plecare spre Vârful Musala, cel mai înalt punct al Munților Rila, având aproape 3000 metri înălțime.

Denumirea a fost data de otomani, pe vremea când Bulgaria era sub dominație otomană și înseamnă „aproape de Dumnezeu” sau „loc de rugăciune”, mus Allah. După căderea imperiului otoman și în perioada stalinistă (1942-1962), vârful a fost redenumit Stalin ca apoi să revină la denumirea otomană. In 2017, nationalistii bulgari au organizat o campanie prin care au vrut să scape de denumirea arabă și să renumească vârful după sfântul protector al Bulgariei, St Ivan Rilski, însă presedinția a refuzat pe motiv că ar trebui sp modifice hărți, ghiduri turistice și multe alte documente, potrivit therenegade.ro 

De altfel și denumirea munților Rila are semnificația ei. A fost dată de către traci și înseamnă „munții bine udați” făcându-se referire la cele peste 200 de lacuri glaciare.

Spre cel ma înalt vârf din munții bulgărești, dar și din Peninsula Balcanică este recomandat să nu plecați fără ghid, mai ales pe timp de iarnă.

În cazul de față, pentru că dorința a fost ca seara grupul să doarmă la hotel, urcarea a fost combinată: telegondola din stațiune până la Yastrebets 2,369 m, urmată de tura de trekking, până la cabana Musala. De aici, după vreo două ore de ascensiune, pauza poate fi luată la Refugiul Everest, Ledenoto Ezero, cota 2700m. Iar de aici, ultimii peste 200 de metri către Musala, o creastă ascuțită dotată cu cabluri de asigurare. Cam așa arată în linii mari traseul întreg, însă în această perioadă a nins mult, nu sunt bătute urme, iar ascensiunea este destul de dificilă. Iar dacă vremea mai este și una capricioasă, cu o ceață de-o poți tăia cu cuțitul, este bine ca drumeția să se oprească acolo unde turistul este în siguranță.

Muntele va fi pregătit să te primească într-o altă zi în care-ți va oferi, din plin, din resursele inepuizabile de energie, dar și din imaginile de vis care-ți încântă ochii și sufletul cu fiecare pas făcut.

Pentru a vă bucura de această stațiune, aveți nevoie de minimum patru zile, ținând cont că vreo două dintre ele sunt cam „pierdute“ pe drum.

Foto: Liliana și Cristi Minculescu

*Contactează Redacția Observatorulph.ro pe WhatsApp la: 0726.221.596

Publică aici opinia ta

Comentariul tău
Numele tău