România intră în deceniul digital european cu promisiuni mari, dar și cu restanțe greu de ignorat. Raportul „Digital Decade Country Report 2025” arată o imagine mixtă: infrastructură fixă de top, ambiții în domenii de vârf precum semiconductorii și calculul cuantic, dar și decalaje persistente la inovația IMM-urilor, adoptarea tehnologiilor emergente și competențele digitale de bază.
98 de măsuri, 3,6 miliarde euro și un obiectiv de 2030
Planul național conține 98 de măsuri, finanțate cu 3,6 miliarde de euro, echivalentul a 1,01% din PIB. O bună parte din bani provin din Planul Național de Redresare și Reziliență, ceea ce arată că transformarea digitală este o prioritate declarată.
În plus, România va beneficia de 5,8 miliarde de euro din PNRR și încă 2,7 miliarde din fondurile de coeziune pentru digitalizare. Întrebarea este dacă aceste sume pot acoperi decalajele și pot genera schimbări vizibile până în 2030.
Conectivitate fixă solidă, dar un 5G care scârțâie
Unul dintre cele mai mari atuuri rămâne infrastructura fixă. România este lider în conectivitate, inclusiv în zonele rurale, fapt rar întâlnit la nivel european.
Totuși, partea mobilă rămâne un punct slab: acoperirea 5G și alocarea spectrului de frecvențe sunt mult sub media UE. Fără recuperarea acestui decalaj, sectoare precum transportul inteligent, telemedicina sau rețelele energetice smart riscă să rămână doar pe hârtie.
Edge nodes și unicornii lipsă
În 2024, România a fost creditată cu doar 11 edge nodes și niciun unicorn (start-up privat care valorează peste 1 miliard de dolari). Lipsa companiilor de tip „campion european” evidențiază un deficit serios de inovație în România. IMM-urile și start-up-urile adoptă tehnologiile emergente mai lent decât firmele din alte state. Fără o strategie clară de stimulare a investițiilor private, aceste cifre riscă să rămână neschimbate în anii care urmează.
Administrația publică, între progres și fragmentare
Digitalizarea serviciilor publice a avansat semnificativ. Românii au acces mai ușor la date de sănătate și există planuri pentru o strategie națională de digitalizare a sistemului medical.
Totuși, raportul atrage atenția asupra fragmentării: prea multe proiecte paralele, fără integrare. Pentru viitor, continuitatea și coerența sunt esențiale. Cetățenii nu trebuie să navigheze prin zeci de platforme pentru același serviciu.
Educație digitală: punctul nevralgic
România continuă să sub-performeze la competențe digitale de bază. Integrarea acestora în școli, pentru elevi și profesori, este încă insuficientă.
În paralel, angajații din sectorul privat și persoanele în vârstă rămân vulnerabile la schimbările tehnologice. Paradoxal, țara produce un număr mare de absolvenți ICT, dar nu reușește să-i păstreze. Exodul de talente este una dintre cele mai mari amenințări până în 2030.
Verde și digital – două drumuri care trebuie unite
Transformarea digitală nu este doar despre viteză și date, ci și despre sustenabilitate. România a început timid: o strategie națională privind educația climatică și o platformă pentru raportarea sustenabilității. Însă ritmul este lent. Integrarea tehnologiilor digitale în reducerea emisiilor și eficiența energetică trebuie accelerată dacă țara vrea să respecte obiectivele europene.
Ce cred cetățenii și cum se schimbă obiceiurile digitale
Eurobarometrul din 2025 arată că românii văd digitalizarea ca un câștig real: 62% spun că le simplifică viața, 78% cer statului măsuri ferme împotriva dezinformării, iar 77% vor companii europene capabile să concureze global.
În paralel, obiceiurile de consum se mută tot mai mult online, de la shopping și marketing digital la eHealth, streaming și gaming, unde platformele locale și internaționale își dispută atenția utilizatorilor.
Segmentul de divertisment online include și zona de casino online nou, unde 32Roșu s-a lansat recent în România cu o platformă rapidă și sigură, licențiată ONJN, care combină sloturi clasice și jocuri moderne cu retrageri rapide și promoții dedicate, consolidând tendința de digitalizare a timpului liber.
O șansă istorică până în 2030
România are acum resursele și infrastructura necesare pentru a face saltul digital. Cu toate acestea, provocările sunt evidente: acoperirea 5G, lipsa unicornilor, decalajele de competențe și exodul de specialiști.
Până în 2030, succesul va depinde de capacitatea statului de a transforma banii europeni în proiecte integrate și funcționale. Fără o accelerare a implementării, țara riscă să rămână un furnizor de infrastructură ieftină și o pepinieră de talente pentru alte piețe, nu un actor central al economiei digitale europene.
