Cutremurul care a avut loc în noaptea de vineri spre sâmbătă a readus în atenție lipsa preocupării autorităților locale de a consolida clădirile incluse în clasa I de risc seismic. Iar când este vorba de consolidarea imobilelor, principala problemă este lipsa banilor.

La Ploiești, dintr-un total de 52 de clădiri expertizate și incluse în clasa I și II, doar două au fost consolidate, ultimul bloc, cel de pe Aleea Cibinului fiind reabilitat în urmă cu câțiva ani (lista blocurilor expertizate). Situația este alarmantă și în alte localități din Prahova. La Câmpina sunt opt blocuri încadrate în clasa I de risc seismic, la Urlați este un singur bloc inclus în clasa III de risc seismic, la Mizil sunt șase blocuri în clasa III de risc seismic, la Vălenii de Munte sunt trei blocuri incluse în clasa II de risc seismic, la Boldești Scăeni două imobile sunt în clasa III de risc seismic, două sunt în clasa a II-a, iar două imobile în clasa I.

Lista blocurilor expertizate în Prahova

Ultima finanțare: 2015! Reacții autorități locale

Prahova a beneficiat ultima dată de finanțare în acest domeniu în 2015, când s-au alocat 1,3 milioane de lei, din care 300.000 de lei au ajuns la Câmpina, iar un milion la Ploiești, banii fiind destinați consolidării clădirilor afectate de seisme.

„Pe lista aprobată figurau șapte blocuri, din Ploiești și Câmpina, iar pentru trei se realizează în prezent studiile de fezabilitate”, a susținut Bogdan Toader, președintele CJ Prahova.

Este vorba de blocurile nr. 4, 11 şi 12, situate pe Șoseaua Nordului, blocul 2 de pe Aleea Brebenei şi blocurile A2, A4 şi A5 de pe Str. Târnava din Ploiești, iar la Câmpina de Blocul A6 de pe str. Schelelor. Numai că suma a fost extrem de mică. Prin urmare încă se lucrează la studii de fezabilitate.

Citește și: Imagini din Prahova, de la cutremurul din 1977

„La ora actuală se elaborează studiul de fezabilitate pentru consolidarea a trei blocuri din Ploiești. Marea problemă este legată de mutarea locatarilor din aceste blocuri care trebuie consolidate”, a declarat Adrian Dobre, primarul municipiului Ploiești, care a promis că în scurt timp va da publicității o informare cu privire la ceea ce s-a realizat la Ploiești în domeniul de protecție în caz de cutremur.

La rândul său, viceprimarul social-democrat Cristian Ganea susține că municipalitatea are foarte multe locuințe sociale, închiriate, care au bulină roșie. „A fost un noroc că aceste locuințe au rezistat la cutremurele de până acum”, a susținut Ganea.

Totul despre cutremurele din Prahova

Majoritatea cutremurelor, spun specialiștii ISU Prahova, care au întocmit planul de acțiune adoptat de Consiliul Județean Prahova, sunt de natură tectonică, cele mai puternice putând afecta tot teritoriul județului. „Caracteristica generală a cutremurelor din România este aceea că, în general, sunt cutremure de adâncime medie, cel mai adesea cu epicentrul în zona de curbură a Carpaților, la confluența plăcii geologice Est-europene și respectiv a stratului sub-geologic Moesian și Inter-Alpin”, se arată în planul de analiză și acoperire a riscurilor, aprobat recent de Consiliul Județean Prahova. Conform documentelui, „toate localităţile urbane din judeţ sunt expuse la o intensitate seismică cuprinsă între VII şi IX grade pe scara MSK” ( Ploieşti – VIII, Municipiul Câmpina – VIII, Oraşul Azuga – VII, Oraşul Băicoi – VIII, Oraşul Boldeşti-Scăeni – VIII, Oraşul Breaza – VIII, Oraşul Buşteni – VII , Oraşul Comarnic – VIII, Oraşul Mizil – IX, Oraşul Plopeni – VIII, Oraşul Sinaia – VII, Oraşul Slănic – VIII, Oraşul Urlaţi – IX).

Efectele cutremurelor din ultimii 50 de ani

Conform aceluiași plan, „zonele afectate de cutremure de mică adâncime (mai puţin de 10km) sunt: Azuga-Sinaia. Datele statistice arată că periodicitatea cutremurelor de mare amploare în Vrancea este de circa 100 de ani, cu circa 3 perioade de activitate seismică intensă. Printre cutremurele importante ale ultimului secol, cu epicentrul în Vrancea, sunt de notat cele din 1940, 1977, 1986. Din punct de vedere seismic, judeţul Prahova este împărţit în trei zone: zona A, partea de sud-est (Vălenii de Munte-Mizil- Urlati); zona B, partea de sud şi centrală (Ploieşti-Câmpina-Băicoi-Slănic); zona C, restul judeţului”. În urma cutremurului din 1977, în judeţul Prahova, oficial, au existat pierderi și distrugeri însemnate: 39 de morţi, 335 răniţi, 4.846 sinistraţi, 26 instituţii cu clădiri distruse, 228 instituţii cu clădiri avariate, 416 locuinţe distruse şi 5.648 locuinţe avariate. Cele mai mari distrugeri s-au produs în municipiile Ploieşti şi Câmpina și în orașele Plopeni, Boldești-Scăeni, Mizil și Vălenii de Munte.