Observatorul Prahovean publică o serie de articole, extrase din cartea ”Medicina Longevității – Medicina pentru toți”, care a apărut sub semnătura medicului Alin Scarlat. În acest episod, reputatul doctor vorbește despre sedentarismul și obezitatea, factori care influențează longevitatea.
Sedentarismul este caracterizat de perioade prelungite de ședere (așezat pe scaun sau culcat) sau inactivitate generală asociată cu lipsa oricărui exercițiu fizic, ceea ce exacerbează riscurile de boală. Stilul de viață sedentar poate afecta câteva dintre mecanismele îmbătrânirii, inclusiv disfuncția mitocondrială, senescența celulară, comunicarea celulară alterată, instabilitatea genomică și modificările epigenetice.
Andrew Weil, un medic celebru american, a spus: „Corpurile umane sunt concepute pentru o activitate fizică regulată. Natura sedentară a majorității vieții moderne joacă probabil un rol semnificativ în incidența epidemică a depresiei de astăzi”.
Cercetătorii au descoperit recent că sedentarismul și lipsa activităților fizice cresc riscul bolilor cronice netransmisibile, precum bolile de inimă, obezitatea, diabetul de tip 2, osteoporoza, cancerul și multe altele. Estimările recente sugerează că peste 5 milioane de persoane mor anual la nivel global, ca urmare a faptului că nu ating nivelul optim de activitate fizică zilnică.
De asemenea, sedentarismul crește riscul de a dezvolta o tulburare de sănătate mentală, depresie, anxietate și afectează capacitatea creierului de a memora.
Sedentarismul sau persistența inactivității fizice, este în prezent un factor de risc asociat cu excesul de greutate, care este recunoscut de OMS ca o „problemă globală de sănătate publică” și al patrulea factor de risc responsabil pentru mai mult de 5 milioane de decese pe an. Supraponderalitatea și obezitatea „sunt factori de risc majori pentru bolile tipice netransmisibile”, cum ar fi bolile cardiovasculare (în principal atac de cord și accident vascular cerebral), diabet, osteoartrită, unele tipuri de cancer (de exemplu, endometrial, sân, ovarian, prostată, ficat, vezică biliară, rinichi și colon).
La nivel global, conform statisticilor OMS, 44% din diabet, 23% din bolile ischemice ale inimii și până la 41% din anumite tipuri de cancer pot fi atribuite supraponderalității și obezității. Poate pentru prima dată în istoria omenirii, supraponderalitatea și obezitatea sunt acum responsabile pentru mai multe decese la nivel mondial decât decesele cauzate de malnutriție sau subponderalitate. În 2017 ar fi putut fi evitate 11 milioane de decese („un deces din cinci la nivel global”) cu o dietă mai bună.
Obezitatea și factorii săi de risc pot încetini creșterea speranței de viață prin accelerarea îmbătrânirii biologice. Unii cercetători au stabilit că, cei care sunt extrem de obezi, au speranța de viață redusă cu aproximativ 5 până la 20 de ani.
Un studiu a constatat că întreruperea timpului prelungit de ședere cu perioade scurte de activitate, cum ar fi mersul pe jos, la fiecare 30 de minute poate îmbunătăți markerii sănătății cardiometabolice. Pierderea a doar 5% până la 10% din excesul de greutate poate duce la beneficii majore pentru sănătate și nu este niciodată prea târziu pentru a începe.
