Mii de locuitori din 13 comune din Prahova au fost treziți, vineri dimineață, de mesaje Ro-ALERT care anunțau pericol de inundații, în urma avertizărilor hidrologice de cod roșu și portocaliu. Oamenii au fost atenționați că apa poate veni în orice moment, însă a lipsit răspunsul la o întrebare esențială: unde să se adăpostească.
În Prahova, mesajele de urgență anunță pericolul de inundații, însă omit o informație esențială: unde se pot adăposti oamenii de furia apelor.
Nici comunicatele autorităților pentru situații de urgență nu lămuresc această problemă esențială: „Cetățenii sunt rugați să manifeste prudență și responsabilitate; dacă se află într-o zonă inundabilă, să se îndrepte spre locuri de refugiu, să nu folosească podurile și căile rutiere expuse pericolului de inundație”. (Detalii AICI)
Unde fug oamenii când vine apa
Prahova are, la nivel județean, o schemă cu riscurile teritoriale. Ironia este că nici într-un astfel de document oficial nu există informația esențială: zonele în care populația se poate adăposti în caz de inundații.
„Locuitorii din zonele inundabile situate în aval de cele două baraje, precum și cei de pe cursurile inferioare ale râurilor Prahova, Teleajen, Cricovul Dulce și ale afluenților acestora sunt în permanență pregătiți, iar în planurile de apărare împotriva inundațiilor sunt prevăzute locurile de adunare pentru sinistrați și spațiile în care aceștia vor fi cazați”, se arată în Schema cu riscurile teritoriale a județului Prahova, aprobată în 2025 și publicată pe site-ul Inspectoratului pentru Situații de Urgență Prahova. (Detalii AICI)
Practic, lipsește informația esențială pentru populație: adrese, clădiri, puncte de adunare ori traseele de evacuare.
Refugii inexistente, improvizații în caz de urgență
În teren, realitatea este mult mai simplă și mai dură: nu există așa-zisele refugii pentru inundații. În cele mai multe localități, termenul de „loc de refugiu” este străin.
„Avem cămine culturale și sală de sport, dar momentan nu există o situație care să necesite o astfel de măsură. Nu am avut zone inundate nici la inundațiile din 1974. Avem planuri pentru situații de urgență și sunt prevăzute zone de adăpostire a populației, respectiv cele trei cămine culturale și sala de sport”, ne-a declarat Nicolae Nicolescu, viceprimarul comunei Bucov.
La Sângeru, comună aflată sub cod roșu, situația este similară. Călugărelul, un curs de apă aproape inofensiv vara, s-a transformat într-o amenințare, iar viiturile au colmatat podețe și au adus aluviuni pe DJ 234.
„În caz de inundații, putem pune la dispoziția locuitorilor căminele culturale și școlile. Avem două sisteme de alarmare, la Sângeru și la Mireșu”, a precizat Gheorghe Radu (PSD), primarul comunei Sângeru.
La Dumbrăvești, edilul a vorbit despre aceleași soluții. Nu există refugii speciale în caz de inundații, dar căminele culturale și școlile pot oferi protecție locuitorilor.
„Pe plan local, comuna Dumbrăvești este înconjurată de râurile Teleajen și Vărbilău, dar și de Cosminele. În caz de inundații, avem spații administrative unde poate fi adăpostită populația. Avem două cămine culturale și trei școli, dar astăzi nu este cazul pentru o astfel de măsură. Atenționarea populației va fi făcută cu ajutorul sirenei și prin mijloace online, pe rețelele de socializare”, a susținut Gheorghe Radu.
Așadar, atât timp cât oamenii sunt îndemnați să fugă din calea apelor, însă nu li se spune unde să se adăpostească, avertizarea de tip Ro Alert este mai degrabă o sursă de panică pentru unii sau subiect de glume pentru alții.
