Observatorul Prahovean publică un interviu cu Didona Goanță – Consultant comunicare strategică și colaborator al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER ), autor al studiului ”FENOMENUL NOSTALGIEI PRO-TOTALITARE ÎN MEDIUL ONLINE – Cât de pregnant este și cum se manifestă”. Studiul poate fi accesat AICI. Ziarul nostru derulează de peste un an o campanie dedicată dezinformării și propagandei prin intermediul reclamelor fake.
Din articol
Număr uriaș de pagini de Facebook cu numele dictatorului
Reporter: De unde v-a venit ideea studiului?
Didona Goanță: Ideea studiului a venit în timp, pe măsură ce am monitorizat fenomenul nostalgiei comuniste în mediul online. De exemplu, în vara anului trecut, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER) a realizat o monitorizare a rețelei de socializare Facebook, unde am observat un număr impresionant de pagini care purtau numele dictatorului Nicolae Ceaușescu.
Plecând de acolo, am dorit să analizez și modul în care se manifestă acest fenomen pe TikTok, o platformă predominant utilizată de tineri, pentru a obține o perspectivă cât mai bine conturată asupra acestei realități.
Sondajul citat arată cifre îngrijorătoare: 66,2% cred că Nicolae Ceaușescu a fost un lider bun, 48,4% cred că în comunism se trăia mai bine. Cum interpretați această ruptură între realitatea istorică și percepția actuală a populației?
Ruptura observată între percepția actuală a populației și realitatea istorică poate fi interpretată printr-o serie de cauze de ordin socio-economic și psihologic. Pe de o parte, nivelul de educație, accesul la informație și calitatea discursului public joacă un rol crucial în modul în care anumite perioade istorice sunt percepute.
O parte a populației poate fi influențată de idealizări, mituri sau de o anumită nostalgie legată de stabilitatea și ordinea percepută în acea perioadă, chiar dacă istoric adevărul este diferit. Apoi, sunt factorii psihologici, precum dorința de stabilitate, siguranță și identitate, ei pot conduce către percepții idealizate ale trecutului, mai ales în contexte de incertitudine și instabilitate.
În plus, fenomenul de manipulare a informației, inclusiv prin canale de comunicare alternative sau social media, contribuie la consolidarea unor imagini distorsionate sau romantizate despre epoca comunistă.
Sunt campanii coordonate strategic
Spuneți că fenomenul nu este întâmplător, ci rezultatul „unei strategii coordonate, sistematice, bine finanțate”. Ce argumente aveti?
În primul rând, implementarea unor astfel de campanii implică bugete considerabile, de ordinul milioanelor de euro, fiind susținută de rețele speciale de influență, precum ferme de trolli și boți, care pot genera un volum foarte mare de conținut în mod rapid și eficient. Aceste resurse financiare și tehnologice permit orchestrarea unor campanii de amploare, cu un impact semnificativ asupra opiniei publice.
În al doilea rând, aceste campanii sunt coordonate strategic, nu reprezintă simple postări spontane sau reacții ale unor nostalgici individuali. La nivelul acestui fenomen, nu vorbim despre câțiva vârstnici care share-uiesc o postare despre Ceaușescu, ci despre un actor statal sau non-statal care gestionează și direcționează în mod deliberat aceste acțiuni, cu scopul principal de a distorsiona percepția tinerilor sau de a remodela mental colectiv.
Se urmărește influențarea opiniei publice printr-un efort organizat, cu o strategie clară, menită să creeze și să întrețină anumite narative, de cele mai multe ori în detrimentul adevărului istoric.
Cât de mult influențează o astfel de propagandă opțiunile politice ale internauților în timpul alagerilor ?
Nu cred că tinerii vor merge mâine să voteze direct pentru un partid similar cu fostul PCR, dar există un risc real ca această propagandă să le modeleze percepțiile și valorile, îndreptându-i spre opțiuni politice autoritare, care promovează izolaționismul, suveranismul și alte forme de naționalism extrem.
De exemplu, dacă tinerii, în mod repetat, văd pe TikTok și alte platforme că Ceaușescu a fost un patriot, iar suveranismul înseamnă izolare, este foarte posibil ca aceștia să asocieze aceste concepte cu modele politice periculoase și să favorizeze astfel adoptarea unor atitudini și opțiuni electorale care pun accent pe autosuficiență și respingerea cooperării internaționale.
Această influență pe termen lung poate contribui la modificarea percepției despre valorile democratice și pluraliste. Prin urmare, riscul nu constă doar în alegerea unor candidați sau partide, ci în conturarea unei mentalități colective care poate eroda valorile fundamentale ale democrației.
Metoda care prinde foarte bine la tineri
Una dintre tacticile identificate este „manipularea prin neutralitate aparentă”, cu mesaje de tipul „trageți singuri concluziile”. De ce este această metodă atât de eficientă în rândul tinerilor?
Metoda prinde foarte bine la tineri, deoarece le dă impresia de libertate, ca și cum nu sunt influențați de nimeni și că au dreptul să aleagă singuri în ce să creadă sau nu. În realitate, însă, mesajele sunt concepute pentru a le ghida și manipula subconștient opiniile lor.
Din perspectiva dvs., cât de pregătite sunt instituțiile statului român să recunoască, monitorizeze și combată acest tip de propagandă digitală sofisticată? Ce lipsește în acest moment?
Instituțiile statului trebuie să își adapteze rapid capacitatea de reacție, să investească în tehnologie și resurse umane specializate și să dezvolte o strategie integrată și coordonată de combatere a propagandei și dezinformării online.
Studiul se încheie cu o avertizare clară: „riscăm o creștere alarmantă a numărului de tineri susceptibili la radicalizare pro-totalitară în următorii ani”. Care sunt măsurile urgente pe care le recomandați? Și cine ar trebui să acționeze primul: statul, școala, societatea civilă sau platformele sociale?
Important este crearea unui ecosistem de colaborare între instituțiile statului, societatea civilă și mediul privat, pentru a dezvolta campanii și programe de prevenție, dar și pentru a monitoriza conținutul pro-totalitar distribuit pe platformele sociale. În acest sens, platformele digitale trebuie să fie implicate activ în reducerea expunerii tinerilor la mesaje extremiste și în promovarea unor mesaje constructive.
În ceea ce privește ordinea de acțiune, consider că primul pas trebuie să fie asumarea responsabilității de către Stat, care are resursele și autoritatea de a coordona aceste eforturi. Statul trebuie să inițieze și să susțină politicile publice de prevenție, în colaborare strânsă cu școala și societatea civilă, pentru a construi un mediu sigur, incluziv și rezistent la influențe extremiste.
De bine ce este in tara noastră a dispărut jumătate din populație