Cum s-au distrus taberele școlare din Prahova

După Revoluția din 1989, rețeaua de tabere școlare din Prahova a fost distrusă sistematic. Multe clădiri și terenuri au fost retrocedate, iar cele rămase în proprietatea statului s-au degradat în lipsa investițiilor. Așa s-a ajuns în situația ca din cele peste 1000 de locuri în taberele școlare din județ să mai fie funcționale în prezent puțin peste 100 locuri în numai trei imobile. În ultimii 15 ani nu au fost alocate fonduri de investiții pentru tabere!

Prahova era destinație de vacanță pentru elevii din toată țara

Înainte de 1989, Prahova era unul dintre județele cu cele mai multe tabere școlare din țară. Atunci, locurile de cazare erau disponibile pe Valea Prahovei, în Bușteni și Sinaia, dar și în alte localități din mediul rural, precum Adunați, Izvoarele, Telega, Cheia, Voila, Suzana și Ștefești. Chiar și lângă Ploiești, în pădurea de la Păulești, funcționa o tabără de vară în care își petreceau vacanțele, anual, sute de elevi. Din păcate, acum mai sunt funcționale doar trei vile, cu o capacitate de cazare de 118 locuri, la Sinaia, Bușteni și Cheia.

Observatorul Prahovean publică astăzi istoria distrugerii taberelor școlare din județ pe baza informațiilor furnizate de Direcția Județeană de Sport Prahova (DJS), cea care administrează ce a mai rămas din infrastructură. Instituția se află în subordinea Agenției Naționale pentru Sport.

Clădiri retrocedate foștilor proprietari

Declinul rețelei din Prahova a început în anul 1990 când, pentru un număr foarte mare de imobile cu destinația de tabără școlară, s-au depus solicitări de revendicări. Astfel, în baza Legii nr. 10, au fost retrocedate foștilor proprietari numeroase clădiri. De exemplu, numai la Bușteni au fost retrocedate peste 15 vile, iar alte câteva imobile au ieșit din administrarea statului la Cheia. De asemenea, au ajuns la foștii proprietari taberele din Adunați, Izvoarele și Ștefești.

Taberele rămase în proprietatea statului s-au distrus

Cele mai multe tabere școlare și-au încetat activitatea de mai bine de 20 de ani. Potrivit reprezentanților DJS Prahova, în lipsa investițiilor, acestea s-au degradat în timp, din cauze naturale.

”Pentru reintroducerea acestora în circuitul turistic era și este nevoie de lucrări de investiții majore. Construcțiile încă existente trebuie demolate și reconstruit totul la standarde actuale. Spunem aceasta pentru că acele tabere erau formate din construcții de lemn (pavilioane) sau căsuțe din PFL unde nu s-ar mai fi putut asigura un grad optim de confort, raportat la evoluția mediului privat din domeniul de tabere” a transmis conducerea direcției, la solicitarea Observatorului Prahovean.

Din cauza degradării accenutate, fosta tabără de la Suzana a fost demolată, iar cele din Telega și Voila au fost aprobate pentru casare. În ceea ce privește tabăra de la Păulești, care a funcționat până în anul 2004, căsuțele din lemn s-au dărâmat și aici fiind necesare lucrări majore de investiții pentru reabilitare.

Cum și-a bătut joc statul de rețeaua de tabere școlare

„Taberele Școlare” și-au pierdut din identitate în anul 2005, atunci când Autorittatea Națională pentru Tineret a hotărât schimbarea denumirii unităților de cazare din tabere școlare în centre de agrement. De atunci, toate discuțiile privind reorganizarea taberelor sau elaborarea unei Legi a Taberelor au rămas fără efect. Timp în care multe imobile s-au degradat constant și iremediabil din mai multe cauze: lipsa investițiilor pentru reabilitare, cauze naturale (alunecări de teren, intemperii, etc.), plecarea personalului angajat.

Potrivit reprezentanților DJS Prahova, a existat totuși o excepție. În anul 2016 s-a realizat proiectul „Centre de Agrement de interes național”, prin care un număr de 8 centre au beneficiat de fonduri pentru modernizare. Unul din aceste centre de interes național este Vila Șoimul din Bușteni, care doar așa a rămas funcțională până în prezent.

A urmat o serie de reorganizări la nivel ministerial, iar începând cu anul 2022, Agenția Națională pentru Sport nu a alocat buget pentru proiectele și activitățile de tineret (0 lei pentru Tineret) și nu a existat un buget pentru investiții în tabere. Peste aceste probleme s-au alte probleme, cum ar fi îmbătrânirea personalului.

”Au existat angajați care lucrau în tabere încă de la începutul anilor ’90, aceștia pensionându-se de drept în ultimii ani. De asemenea, o altă categorie de personal sunt cei care au preferat să plece în mediul privat pentru salarii și condiții de lucru mai bune. În prezent, există centre de agrement fără niciun angajat, iar în general personalul din tabere este insuficient și îmbătrânit” se arată în ”radiografia” DJS Prahova.

Acum, doar șapte angajați lucrează efectiv în toate centrele de agrement funcționale din județ (administratori, personal de întreținere și curățenie).

Doar trei vile mai cazează elevi, dar fără masă

În Prahova funcționează acum numai trei tabere școlare. Este vorba de Vila Șoimul din Bușteni, cu 76 de locuri de cazare, Vila Casa Elevilor din Sinaia, cu 25 de locuri și ocazional, doar vara, de Vila Brădet din Cheia, cu 17 locuri.

Atenție! Vorbim doar de servicii de cazare, nu și de masă! Asta deoarece vilele din Sinaia și Cheia nu au bloc alimentar, iar la Bușteni nu mai există personal calificat pentru bucătărie.

FOTO Așa arată spațiile de cazare pentru elevi din Prahova:

1 de 10

Tariful practicat pentru cazare este 55 lei/noapte/persoană la Bușteni, respectiv 50 lei/noapte/persoană la Sinaia și Cheia. Chiar și în aceste condiții, anul trecut în aceste tabere au ajuns grupuri de copii, tineri și sportivi din județele Bihor, Brașov, Brăila, Buzău, Constanța, Dolj, Galați, Iași, Prahova, Teleorman și din București. Practic, doar așa au supraviețuit din punct de vedere financiar recunosc administratorii taberelor din Prahova.

0 lei pentru investiții

Bugetul Direcției Județene de Sport Prahova în anul 2024 a fost în valoare de 2.183.833 lei, procentul cheltuielilor de personal fiind de 71%, al cheltuielilor de funcționare de 28 % și al cheltulelilor aferente altor activități de 1 %. Gradul de realizare a bugetului a fost de 84%. Institutia a realizat si venituri proprii în procent de 11 % din total venituri realizate. În ultimii 15 ani nu au fost alocate fonduri de investiții pentru tabere.

Tabere private costă cât un salariu minim pe economie

În lipsa ofertei de la stat, alternativa o reprezintă taberele private organizate de diverse asociații și firme de turism. Prețurile sunt însă destul de mari și depășesc posibilitățile părinților cu venituri modeste. De exemplu, o tabără de șapte zile în Deltă, la vară, costă 3.200 de lei, iar una de schi, în vacanța din februarie, 2400 de lei.