Valentin Stoica are 22 de ani, este din Puchenii Mari și este student la Universitatea Politehnică din București. În ciuda pandemiei, de mai bine de un an de zile, Valentin a făcut trecerea de la poziția de angajat la cea de antreprenor. Ca angajat, vreme de 2 ani de zile, a fost livrator de mâncare. Orele suplimentare la locul de muncă, lipsa de comunicare cu angajatorul precum și rutina jobului l-au făcut pe Valentin să își dorească altceva de la viață. Citește interviul integral pentru a afla povestea tânărului antreprenor care demonstrează că visurile niciodată nu sunt prea mari.
Prezintă-te în câteva cuvinte! (vârstă, studii, pasiuni)
Numele meu este Stoica Valentin Florin, sunt student în anul 3 la Universitatea Politehnica din București, Facultatea de Inginerie Industrială și Robotică, Tehnologia Construcțiilor de Mașini. Pe scurt, pentru toată lumea, sunt TCM-ist. Pe lângă studenție, de 1 an de zile mi-am propus și am reușit sa devin antreprenor.
Care au fost principalele sarcini pe care le aveai de executat în calitate de angajat?
Am fost curier vreme de 2 ani de zile. Livram mâncare 8 ore pe zi, cel puțin. Era o rutină din care voiam să ies. Nu îmi plăcea felul în care eram tratat – orice problemă aveam, nu exista o rezolvare, deși eu știam că există una.
De fapt, problemele nerezolvate mi-au creat momentul de declic, clipa care m-a determinat să încep să îmi creez un stil care să îi ajute pe colegii mei, implicit pe actualii mei colaboratori. Nu există nu se poate, există nu vreau!
Cum ai decis să intri în lumea antreprenoriatului și care au fost piedicile pe care le-ai întâmpinat?
De un an de zile am decis, printr-o sclipire, să-mi fac propria afacere. Cum anume? Am pornit la drum pur și simplu. Poate că sună superficial, dar mă plictisisem să tot livrez și voiam să ies din zona asta, așadar mi-am zis: „Dacă x a putut, eu de ce să nu pot?”.
A fost foarte greu la început?
Subliniez: foarte greu! Chiar și așa, recomand tuturor să se apuce de antreprenoriat pentru că îți oferă o libertate financiară de care nu îți spune nimeni. Există totuși o mare condiție pentru a reuși: să oferi 150% din timpul tău.
Timpul este moneda de schimb cea mai importantă de când sunt antreprenor. Am renunțat la multe distracții pentru a câștiga timp pentru business. Timp pentru mine am tot mai puțin, însă mă motivează faptul că lucrez la visul meu.
Care este principalul motiv pentru care te dai jos din pat dimineața?
Pentru afacere. Am plecat pe ceva și în fiecare dimineață am același gând. Eu singur mă motivez să ajung acolo unde mi-am propus. Nu e nimeni în spatele meu care să îmi spună hai, trezește-te. Cel mult alarma telefonului!
Însă, e de menționat că dacă nu mă trezesc, nu fac bani. Eu centrez, tot eu dau cu capul. Cu cât ofer mai mult din timpul meu și cu cât pasiunea mea este mai mare, cu atât încep să se vadă rezultatele mai rapid. Flota mea este business meu și visul meu.
Am grijă de business,
am grijă de obiectivele mele!
E greu să lucrezi cu oamenii? Detaliază una dintre situațiile mai puțin plăcute pe care le-ai întâlnit în calitate de antreprenor!
Lucrez cu peste 100 de angajați. Nu sunt doar angajați, ci sunt colaboratori. Fiecare om în parte are visurile sale. E greu să îi înțelegi și să lucrezi cu ei. Chiar dacă eu sunt într-un birou, iar ei sunt în deplasare prin țară, dau 100% pentru a motiva fiecare colaborator/angajat/coleg.
Ce ar trebui să știe orice tânăr care își dorește să treacă de la poziția de angajat la cea de angajator?
În momentul în care vrei să faci acest pas, trebuie să te gândești foarte bine. Voința să fie mai presus de orice obstacol. Să depui efort cât este nevoie iar rezultatul final cu siguranța va merita. Viitorul antreprenor să nu caute rezultate pe termen scurt, să ofere 150% din timpul pe care ar dori să-l aloce și când simte că nu reușește, să își optimizeze timpii de lucru și de reacție.
Ne-am obișnuit să vedem doar problema și să o privim doar dintr-un singur unghi, însă sunt nenumărate soluții care așteaptă să fie puse abordate.
Greșelile sunt lecții din care învățăm să fim mai buni.
Cum ai descriere eșecul din perspectivă personală?
Eșecul?! În momentul în care nu ești pregatit de acest lucru, nu o face! Nu te poți apuca de ceva dacă te gândești la eșec. Eșecul vine doar când pici psihic. Nu te apuca de o afacere dacă te gândești la eșec. Concentrează-ți atenția pe a reuși. Eșecul nu are voie să fie perceput ca final de drum, ci ca un hop peste care se poate trece prin încredere și consecvență,
Atât personal cât și profesional, care este cel mai mare vis al tău? Detaliază!
La momentul actual visul meu e să dețin cea mai mare flotă de livratori din țară, inclusiv pe parte de HR și subcontractori. Pare un vis aproape imposibil, care poate aduce enorm de multă responsabilitate – indiferent cât de mare e visul meu eu sunt pregătit să pornesc la drum.
La final, lasă un mesaj pentru cititorii ziarului Observatorul Prahovean.
Crede în visul tău! Fă ceea ce-ți place și fă-o cel mai bine!
