incenndii-ploiesti.jpg

Doar în acest an, în Ploiești și în imediata lui apropiere, au avut loc șapte incendii ale unor spații de depozitare, unele legal înființate, altele aveam să descoperim că erau ilegale. Dintre acestea, cel mai impresionant, spectaculos ca manifestare și totodată periculos este cel care s-a produs duminică, 11 noiembrie 2018, pe strada Mimiului 2 în depozitul ilegal aparținând firmei ICIM SA, membră a grupului Urban controlat de familia Ștefănescu. De remarcat că focul nu a fost stins nici la aproape 70 de ore de la apariția lui.

De remarcat și faptul că toate aceste incendii au în comun câteva elemente: în majoritatea lor au ars cantități impresionante de deșeuri toxice și foarte toxice.

Tot în majoritatea cazurilor nu este cunoscută cauza incendiului, iar pompierii au ajuns la concluzia că ”focul a fost pus intenționat”.

Publicitate - continuă să navighezi
Continuă să citești

O altă legătură comună este aceea că în niciuna dintre situații autoritățile de mediu nu au comunicat nimic pe marginea impactului pe care fumul și pulberile emanate îl au asupra populației – deși aveau obligația legală să o facă.

Aceeași atitudine nepăsătoare, de un cinism total a avut-o și Direcția de Sănătate Publică (DSP) Prahova care, cel puțin în ceea ce privește focul care arde de duminică în Mimiu, avea obligația legală!!! să avertizeze populația asupra riscului major de sănătate la care este expusă.

Aceeași atitudine de ignorare totală a fenomenului a avut-o, cel puțin din punct de vedere al comunicării publice, și poliția.

Niciun comunicat, niciun cuvânt, nimic. La fel au procedat și Prefectura, autoritățile locale și cele județene, exceptând situația excepțională generată duminică de focul de la depozitul ilegal al ICIM.

În ceea ce privește această situație punctuală, doar o persoană foarte optimistă poate spune că, exceptând primarul Ploieștiului, Adrian Dobre, mai este altă persoană sau instituție care să fi mimat măcar un minim interes față de gravitatea situației.

De exemplu, nici astăzi, la aproape 70 de ore de la notificarea începutului incendiului Garda de Mediu sau Inspectoratul pentru Situații de Urgență nu au fost în stare să comunice ce materiale ard și cine este proprietarul spațiului.

Citește și: Ce substanțe sunt emanate în urma unui incendiu la mase plastice și uleiuri - ce impact au asupra mediului și sănătății populației

În acest joc al complicităților tacite, este de subliniat atitudinea grotească, complice, a directorului Agenției pentru Protecția Mediului Prahova. În prima ieșire publică, la 24 de ore de la declanșarea incendiului, declara senin că instituția sa nu a înregistrat depășiri ale poluării aerului în municipiul Ploiești.

Altfel spus, incendiul nu are un impact negativ asupra sănătății populației?!

În timp ce debita această minciună imensă, site-ul www.calitate-aer.ro înregistra valori duble ale indicatorului PM 10, pulberi în suspensie.

Site-ul este administrat chiar de instituția pe care o conduce, deci se pune pe bună dreptate întrebarea cine minte: Directorul APM Prahova sau senzorii stațiilor de măsurare a calității aerului?

Oricare ar fi mincinosul, această atitudine nu este o scuză pentru ca celelalte autorități și în special DSP să ignore nu atât pericolul reprezentat de norul de fum și pulberi care a acoperit Ploieștiul 24 de ore, cât, în special, legea care este foarte clară în ceea ce privește protocolul de urmat în astfel de situații.

De ce Ioana Loghin, directorul DSP Prahova, s-a pus în poziția de infractor/contravenient/complice la eventuala otrăvire lentă a populației obligată să respire luni fumul emis simultan de două incendii de proporții?

De ce nu a aplicat protocoalele și măsurile de informare a populației prevăzute în astfel de situații de criză? Iată o întrebare la care nu doar o demisie ar fi răspunsul.

Este clar autoritățile că s-au transformat în simpli constatatori ai dezastrelor care pun orașul Ploiești pe primul loc în topurile naționale mortalității infantile, în topul îmbolnăvirilor de canceruri și cele mai rare boli.

Le reamintim că au obligația să informeze populația asupra măsurilor pe care le-au luat în cazul următoarelor evenimente și le somăm ca, prin intermediul instituției Prefectului, să ne comunice care au fost măsurile luate în fiecare dintre următoarele cazuri:

15 mai – incendiu depozit Pleașa. Au ars 50 de tone de deșeuri periculoase -  mase plastice. Cauze necunoscute.

23 iulie – Ploiești, strada Mimiului! – incediu 100 mp, au ars mase plastice și cauciucuri. Cauza focului necunoscută.

13 septembrie – incendiu depozit Jumbo. Au ras 3,5 tone de deșeuri. Cauza focului necunoscută.

13 Octombrie 2018 - Incendiu puternic la un depozit din Pleașa. Fumul se vede din Ploiești. Cauze necunoscute.

20 octombrie – incendiu depozit Pleașa, al treilea din acest an. Au ars mase plastice pe o suprafață de 400 mp. Suspiciune că focul a fost pus intenționat.

11 noiembrie – Incendiu depozit deșeuri periculoase neautorizat. Focul arde de trei zile, cea mai optimistă estimare este că doar în prima zi au ars peste 5.000 tone deșeuri periculoase. Nimeni nu știe ce deșeuri sunt. Cauza focului necunoscută.

12 noiembrie – Incendiu depozit fabrică de textile. Au ars 200 mp de construcție, nu se știe ce cantitate de marfă. Cauza focului necunoscută.

incenndii-ploiesti.jpg

Menționăm că acest articol este preambulul unor articole în care vom aduce dovezi ale faptului că suntem otrăviți cu bună știință și cu întreg concursul și complicitatea unor autorități precum Garda de Mediu, Agenția pentru Protecția Mediul, Direcția de Sănătate Publică, autorități locale și județene etc. Rămâneți aproape.


Drepturi de autor și renunțarea la răspundere juridică

Site-ul Observatorul Prahovean (www.observatorulph.ro) conține, pe lângă fotografiile și materialele produse de jurnaliștii noștri, materiale protejate prin drepturi de autor a căror utilizare nu a fost întotdeauna autorizată în mod expres de către deținătorul drepturilor de autor.

În concordanță cu misiunea noastră, aceea de a asigura dreptul la informare al cetățenilor, considerăm că aceasta reprezintă o "utilizare corectă" și neangajantă în domeniul legilor copyright a oricărui material protejat prin drepturi de autor, așa cum este prevăzut în legislația națională, europeană și internațională (ex.: secțiunea 107 din Legea drepturilor de autor din SUA, Directiva UE, DIRECTIVA (UE) 2017/ 1564 și Legea nr. 8/1996 privind drepturile de autor și drepturile conexe, actualizată – Art. 35, lit. f).

Excepție fac cazurile materialelor publicitare plătite (marcate cu: ”Publicitate” sau ”(P)”), acolo unde răspunderea juridică asupra textelor/fotografiilor aparțin în totalitate clientului nostru.

Dacă doriți să utilizați materiale protejate prin drepturi de autor de pe acest site în scopuri proprii, care depășesc utilizarea corectă, trebuie să obțineți permisiunea de la proprietarul drepturilor de autor.