Federația Națională a Sindicatelor din Cultură și Presă CulturMedia a început strângerea de semnături pentru demararea protestelor la nivel național, până la greva generală, ca urmare a deciziei guvernului de a tăia sporuri și de a reduce numărul de zile pentru concedii.
“Pentru angajații din muzee, biblioteci și centre culturale — oameni care trăiesc deja la limita sărăciei —, efectele acestei decizii sunt devastatoare” spun sindicaliștii. Și nu pentru că își doresc sporuri, ci pentru că grila de salarizare din Cultură pentru instituțiile subordonate consiliilor județene este discriminatorie.
Ei sunt plătiți cu jumătate sau o treime din sumele pe care le primesc angajații instituțiilor de cultură care sunt subordonate primăriilor și Ministerului Educației.
Specialiștii din muzeele și centrele de cultură județene, cu studii superioare, experți în domeniile în care s-au pregătit, au salarii mai mici decât muncitorii cu studii medii angajați de consiliile județene.
Mai mult decât atât, angajații care au poziții cu fișe ale postului identice cu cele existente în aparatele proprii ale consiliilor județene au salarii de două ori mai mici, doar pentru că sunt bifați în grila “Cultură” și se numesc referenți, nu consilieri.
Astfel, un expert cu normă didactică, din centrul de cultură județean, are un salariu net de 3307 lei, din care 347 lei reprezintă masa caldă, de fapt contravaloarea unor tichete de masă, bani pe care nu îi primește dacă este în concediu, în timp ce un muncitor, cu studii medii, primește 3849 lei.
Un alt exemplu și mai relevant este cel al referenților din cadrul muzeelor. Deși îndeplinesc aceleași atribuții și fișele de post sunt similare, referenții, pentru că nu se numesc consilieri la fel ca angajații direcți ai consiliilor județene, câștigau 3600 lei net, în care întrau și banii de hrană și “marile” sporuri, iar ultimii menționați câștigă 6800 lei net.
Așadar, angajații din Cultură nu cer sporuri, ci remedierea anomaliilor actuale din sistemul de salarizare a personalului din instituțiile culturale – egalizarea acestora cu cele existente în instituțiile subordonate primăriilor și Ministerului Educației.
Ministerul Culturii a redactat ieri un comunicat, prin care se arăta că decidenții „au ascultat cu atenție vocea oamenilor care susțin, cu discreție și pasiune, cultura, zi de zi, iar ministrul András István Demeter “a citit fiecare mesaj, fiecare comentariu – unele pline de îngrijorare, altele de revoltă firească a unor oameni care, cu profesionalism și demnitate, și-au expus realitățile de la locul de muncă”, menționând că „traversăm un moment dificil, resimțit de noi toți”, iar reacțiile nu au întârziat să apară.
Cu atât mai mult cu cât, în comunicat se arăta că “Ministerul Culturii a demarat, încă din 2023, demersurile de reformare a sistemului de salarizare – pentru ca profesioniștii din cultură să nu mai fie tratați ca ultimii într-un sistem care ar trebui să-i punǎ în valoare”.
Reprezentanții sindicatelor i-au raspuns ministrului imediat, într-un comentariu: “Răbdare și înțelegere! În curând diferențele între instituțiile de spectacole versus muzee și biblioteci va fi de 3 la 1.
Adică un specialist din spectacole are salariul de bază 15000 de lei, cei din muzee și biblioteci au 5000 (n.r. a se înțelege că aceste sume sunt cele din care se plătesc și impozitele și contribuțiile). Cine a facut această nedreptate: Ministerul Culturii, prin promovarea OUG 2/2016.
Cine promite și ne cere rabdare și înțelegere de 9 ani? Ministerul Culturii! Cine a umilit vreodata salariații asa cum a facut-o guvernul anul trecut, cand a anunțat eliminarea discriminării – negative, nu? Acum spuneți ca nu puteați face o discriminare, pozitiva, nu-i așa?- a angajaților din muzeele clasice, față de angajatii cu funcții similare subordonate Ministerului Educației? Cine a tratat cu dispreț protestul din Noaptea Muzeelor? Prim-ministrul și ministra Culturii? Acum ce trebuie să avem? Răbdare și înțelegere, numai că astăzi, în prima zi, s-au strâns aproape 1 000 de semnături pentru greva generala! Trebuia sa vină și acest moment, iar acum este mai aproape ca niciodată!”
Platformele de socializare sunt pline cu declarațiile scrise ale oamenilor din Cultură, numai că nu au succesul tiktok-urilor de 30 de secunde, care sunt oglinda inculturii, spun specialiștii din muzee, centre de cultură și biblioteci.
Mihaela Simion, muzeograf și arheolog, expert al Muzeului Național de Istorie a Românei, a postat: “După ce suntem plătiți cu salarii de mizerie raportate la complexitatea muncii, cunoștințelor, efortului fizic și intelectual, pregătirii continue și interdisciplinare și beneficiului adus societății, suntem mereu băgați în aceeași oală, la tăieri, nu la măriri, cu toți ceilalți.
Am mai rămas puțini și suntem în pragul colapsului. A ajuns ca cel mai înalt grad profesional într-un muzeu cu tot cu sporul vechi de vătămătoare, care de fapt ar trebui să fie de condiții grele, cu tot cu doctorat să nu depășească 5000 de lei. De la oamenii aștia ați tăiat, domnilor!
Oameni care, de fapt, nu au nevoie de sporuri! Au nevoie de o politică culturală coerentă, de o finanțare corectă a domeniului, de condiții decente de lucru, de depolitizarea și necăpușarea domeniului, de o salarizare echitabilă, de concursuri de management corecte nu mânărite politic, de criterii corecte de evaluare a performanței, de încurajarea profesionismului!
Nu uitați că ei nu au opțiunea de a lucra în privat, așa cum îi tot trimiteți, pentru că patrimoniul arheologic mobil este gestionat doar de stat! Sunt oameni cu recunoaștere internațională ca specialiști, care aduc țării mândrie dar și valori mari la inventarul statutului.
Pe mâinile lor stau miliarde și salariul maxim din sistem, după 30 de ani vechime este sub un profesor debutant cu o zi vechime. Pentru Ministerul Culturii nu au existat decât instituțiile de spectacol pentru care, au reușit, cât de cât, o salarizare mai normală, dar și ea sub efortul și pregătirea personalului de acolo.
Muzeele și bibliotecile? Abandonate și în pragul colapsului. Mai aveți sub 2000 de specialiști în muzee, la nivel național!!!!! E o chestiune de timp scurt să stingeți lumina! Să vă rămână dacii liberi și să vă descurcați cu ei, că asta ați generat”.
Pe criterii aleatorii și discriminatorii, personalul din muzeele naționale și județene si bibliotecile județene primesc salarii de două mari mai mici și se îndreaptă către diferența de 1/3 din salariile personalului aparatulului central și local al Ministerului Educației și al Bibliotecii Naționale.
Salariile trebuie să fie aceleași indiferent de ministerul sau instituția care le coordonează activitatea. Acest nivel de salarizare a condus și în Prahova la un deficit major de specialiști cu care instituțiile muzeale se confruntă și care pune presiune și mai mare pe angajații existenți.
Ce este foarte grav și decidenții nu înțeleg este faptul că, dacă mâine specialiștii din instituțiile de cultură subordonate consiliului județean pleacă, nu vor avea cu cine să-i înlocuiască. Nu este vorba despre studii, adică absolvirea unei facultăți, urmate de un master.
Este vorba despre ani de experiență într-un domeniu pe care un profesor de istorie, biologie, genetică, geologie, astronomie, artă, etc nu și-o adaugă în timpul studiilor ori la catedră pentru că nu a fost niciodată pus în poziția de a conserva un patrimoniu de sute de milioane de euro și de a-l îmbogăți prin achiziții expertizate și asumarea gestionării acestuia.
De ce ar veni un profesor acum să învețe cum să conserve colecțiile din vestigii, cele din istoria petrolului, ori colecțiile de plante superioare, malacologie, echinoderme, vertebrate, mineralogie, paleontologie și preparate umede sau colecțiile de artă și să își asume gestionarea unui patrimoniu de sute milioane de euro, dacă ar avea un salariu de trei ori mai mic, ar lucra în weekend, ar pierde vacanța de vară, iar munca nu i-ar fi apreciată la adevărata valoare?
Și nu este vorba doar despre muzeografi, conservatori, educatori muzeali, experții cu normă didactică. Este vorba și despre cei care se ocupă de finanțele, bugetele instituțiilor de cultură, de cei care atrag surse de finațare externă, granturi, care se ocupă de imaginea și promovarea culturii. De ce și-ar mai dori cineva să lucreze într-o instituție în care este plătit foarte prost și nu îi este recunoscută contribuția la prezervarea şi valorificarea patrimoniului cultural şi natural?
Și pentru că în ultimele zile decidenții locali au aruncat în spațiul public declarații legate de “șapte muzee” în Prahova, ar trebui ca ei să știe numărul corect al acestora, cu atât mai mult cu cât multe dintre ele le sunt subordonate.
Așadar, nu sunt “șapte muzee”, ci mai multe. Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova cuprinde 11 muzee, cinci case memorial și trei rezervații arheologice, Muzeul Judetean de Stiintele Naturii Prahova cuprinde șapte muzee, unele unice în țară, Acvariul, Grădina Botanică și Centrul de Ecologie și Antropologie, iar Muzeul Județean de Artă Ion Ionescu Quintus înseamnă un muzeu și o casă memorială, așadar 31 de obiective culturale.
Poate a sosit momentul ca guvernanții și decidenții din teritoriu, adică din consiliile județene, să înțeleagă că obiectivele culturale există și după ce aceștia se mândresc cu ele, prezentându-le delegațiilor străine sau folosindu-le în expunerile de la întâlnirile din afara țării și că în ele lucrează oameni care sunt tratați cu dispreț, printr-o grilă discriminatorie și înjositoare!
Nu este prima acțiune pe care sindicaliștii o organizează pentru a trage un semnal de alarmă și a-i determina pe guvernanți să vadă discrepanțele salariale existente în acest domeniu. Angajații din Cultură au protestat și împotriva Ordonanței de Urgență nr. 128/2023 pentru unele măsuri referitoare la salarizarea personalului din învățământ și alte sectoare de activitate bugetară, care conține prevederi “ce se constituie într-o flagrantă și neconstituțională discriminare”.
Anul trecut, sindicaliștii au cerut “intervenția de urgență a primului ministru, pentru o grabnică reparație materială și morală necesară în cazul personalului implicat în protejarea, cercetarea, păstrarea, comunicarea și diseminarea patrimoniului cultural national” și au solicitat “creșterea de urgență a salariilor personalului din muzeele și bibliotecile publice”.
Deși Patrimoniul Cultural Național a fost considerat componentă esențială în „Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2020-2024” prin „promovarea identității naționale, inclusiv prin prezervarea şi valorificarea patrimoniului cultural şi natural, precum şi prin încurajarea responsabilă a domeniilor de excelenţă”, guvernanții nu au făcut altceva decât să promită și să amâne orice decizie care ar îndrepta înechitățile existente în acest domeniu.
