Ea este Alina Gordilă. O tânără de 19 ani, plecată din Republica Moldova pentru o viață mai bună. Originară din Bălți, Alina și-a luat viața în propriile mâini și, la doar 15 ani, a decis că viitorul ei e în România. A terminat cursurile C. N. „Mihai Viteazul” din Ploiești cu media 10, iar acum visează la o carieră în medicină.
Alina este exemplul clar de tânără dornică să își depășească condiția. A avut ocazia să plece din Republica Moldova la studii, în România, datorită fratelui în vârstă de 26 de ani, stabilit la Ploiești.
A fost primită extraordinar aici, iar după un an și-a pierdut accentul moldovenesc, spune zâmbind. Stând de vorbă cu ea, azi, nici nu ai zice că este unul dintre frații, mai corect surorile de peste Prut.
A învățat, a muncit enorm și a înțeles că inima ei va rămâne mereu acolo, la Bălți, unde îi sunt părinții, însă, dacă vrea să reușească trebuie să se adapteze și să lupte.
„Din clasa a V-a am știut că vreau să vin în România, să învăț și să devin medic. Probabil, dacă rămâneam acasă, dat fiind faptul că am făcut canto, pian și tobe, aș fi ales o carieră artistică. Cred, însă, că și medicina e o artă, numai că, printr-o astfel de carieră, ajuți omul fizic, psihic și spiritual”, a povestit tânăra.
Alina are dublă cetățenie, moldovenească și română
Fata merge acasă, în Republica Moldova, doar în vacanțe. „Sunt 500 de km. de la Ploiești până la Bălți. Nu aș putea mai des, deși mi-aș dori, sufletul îmi e acolo, unde sunt mama și tata”, povestește absolventa de 10 a colegiului ploieștean.
România, însă, i-a dat șansa, mai povestește tânăra, de a-și urma visul spre o carieră în medicină, lucru de care părinții ei sunt extrem de mândri. Ploieștiul este, astăzi, casa Alinei, e locul unde stă, cu chirie, alături de fratele mai mare, care îi e aidoma unui tată, și soția lui, cumnata Alinei.
„Nu m-am simțit nicio secundă respinsă, deși, când am ajuns la CNMV, am avut mari emoții. Eram doar o copilă de 15 ani, venită din Bălți, dintr-o țară greu încercată. Mi-a fost greu să renunț la accentul moldovenesc.
Gândeam în rusă, gândeam și în engleză, fiindcă urmărisem la televizor multe seriale. Inima mea a știut, însă, să se exprime mereu în română, fiindcă aceasta este, cu adevărat, limba mea.
De mică, ai mei părinți mi-au dat de înțeles că eu sunt româncă. Deși ne desparte o graniță, eu, fratele meu, aparținem acestui popor, cel român.
Ploieștenii sunt oameni minunați, iar eu, la liceul de aici, m-am format în acești patru ani, cât alții în zece”, povestește, cu modestie, tânăra care vrea o carieră în medicină.
Vrea să devină medic ginecolog, cu supraspecializare în reproducere umană asistată
Mai exact, Alina, care se declară o feministă convinsă, își dorește să devină medic specialist obstetrică -ginecologie, cu supraspecializare îin reproducere umana asisată. Asta fiindcă vrea să ajute cât mai multe cupluri să aibă propriul copil/ copii.
Despre România, tânăra nu are decât cuvinte de laudă. Aici, spune fata modestă din Bălți, a avut șansa de a progresa, aici, la liceul din Ploiești, i s-a dat șansa, cu căldură și înțelegere, de a-și urma visul.
Iar Alina, deși provenită dintr-o țară „ruptă” de inima ei, România, vrea să-și demonstreze sieși că va răzbi. Chiar dacă plecată de lângă părinți de la vârsta de 15 ani, Alina vrea să lupte pentru visurile ei. Cel mai mare? Acela de a ajunge, într-o bună zi, acel medic căruia oamenii să îi poate spună: „mulțumim din suflet că ne-ați îndeplinit visul de a avea un copil”.
Cu perseverenta bună fi dăruire mintal și fizic Vă reuși ceea ce își dorește