La 69 de ani împliniți, Elena Dragomir, singura învățătoare de la Școala Primară numărul 1 din satul Cheia, comuna Măneciu, abia așteaptă ziua de 9 septembrie pentru a deschide din nou ușa celor nouă școlari pe care îi are. Copii numărați pe degete pentru care învățământul simultan este singura opțiune. Școala veche de 100 de ani este unica variantă pentru ca ei să nu fie nevoiți, de la vârste fragede, să facă 20 kilometri naveta până la Măneciu. Ce îi mai ține în bătrâna școală? Și dragostea față de„ doamna”, care, de 46 de ani, a „scos” oameni adevărați din generații întregi de copii.
Tinu și Medeea au șase ani, iar de săptămâna viitoare vor fi singurii „boboci” ai școlii din Cheia. Micuții vor împărți unica sală de clasă cu colegii lor mai mari, șapte la număr.
În clasa I este așteptat de către „doamna”, anul acesta, doar Iannis, care a terminat pregătitoarea învățând tot la simultan
„La a II-a îi am pe Dominic și pe David, într-a treia pe Ștefania și Petruș, iar într-a patra pe Amira și Roberta, bune prietene încă de când le-am pus creionul în mână”, spune, dintr-o suflare, Elena Dragomir, omul care niciodată nu s-a gândit să plece la o altă școală.
„Nu e ușor să lucreză cu nouă suflete, fiecare fiind într-un alt an de studiu. M-am obișnuit, însă, după atâția ani. Când lucrez cu cei mai mici, care au doar șase ani, ceilalți muncesc independent. E foarte important să fiu organizată și să manageriez așa cum trebuie timpul”, ne spune Elena Dragomir, dascălul care predă la școala cu o singură sală de clasă și o cancelarie mai mereu goală.
Cu toate că nu au condiții de școală de „oraș”, cei nouă școlari care formează, practic, întregul ciclul primar, sunt fericiți
În școală au centrală termică, dispun grup sanitar în interior și beneficiază de toate condițiile unei educații sănătoase.
Cea mai mare satisfacție a Elenei Dragomir în acești 46 de ani de când este singurul cadru didactic aș școlii din Cheia e atunci când, „mă întâlnesc cu oameni în toată firea care mi-au fost elevi și care îmi vorbesc despre reușite lor. Fetiță care a fost admisă prima la Facultatea de Robotică din București, ori o alta care a plecat cu părinții în Japonia imediat după ce a terminat clasa a IV-a, iar acolo, pe baza performanțelor a fost trecută direct într-a VI-a, un alt copil, la fel, admis printre primii la Colegiul Andrei Șaguna din Brașov.
Toți mă sună să îmi mulțumească pentru faptul că aici, în această bătrână școală, cu o mână de copii de clase diferite, au reușit să facă ceva în viață. Asta e cea mai mare bucurie a mea ca om care, în urmă cu zeci de ani, am ales această nobilă profesie de dascăl”.
Elena Dragomir vrea să mai poată duce, chiar dacă ar putea sta liniștită la pensie
Vrea fiindcă dacă ar renunța, nu știe ce învățător ar putea veni în locul ei să lucreze cu o mână de copii, de clase diferite, fiecare având alte întrebări, în funcție de vârstă, mereu așteptând răspunsuri ce trebuie să vină si să le satisfacă curiozitatea. Indiferent că au șase, șapte, sau 11 ani, cum este cazul „veteranelor” de la școala cu o singură clasă, Amira și Roberta.
Felicitari doamnei invatatoare!!! Multi ani inainte!!!
Am învățat în aceasta școală în anii 90. Pe atunci erau doua învățătoare . Fratele și sora mea au făcut cu doamna eu cu cealaltă învățătoare. Pot spune ca doamna cauta sa aducă fiecare elev la cea mai buna varianta a sa chiar de uneori ii era greu pt ca și atunci ca și acum învățătorii și educatorii au surpriza neplăcută de a suplinii și educația ce trebuia primita de acasă. Doamna Elena a fost,este și va rămâne cel mai bun pedagog! Atenta întotdeauna nu doar ca elevii sa știe carte ci și ținutele dânsei erau mereu impecabile,un adevărat model de urmat! Sunt multe de spus nu-mi ajung caracterele!😁