Economia României a intrat oficial în recesiune tehnică, potrivit celor mai recente date publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Conform statisticii oficiale, ultimele două trimestre din 2025 au fost pe scădere, iar datele anterioare au fost revizuite semnificativ.
Din articol
Astfel, în trimestrul IV din 2025, economia a scăzut în termeni reali cu -1,9% față de trimestrul anterior. Și trimestrul III din 2025 a fost unul negativ, cu o scădere de -0,1% (date revizuite, anterior fiind anunțată o contracție de -0,2%).
Citește și: România a intrat în recesiune tehnică. Economist: „Nu suntem în criză, dar e un semnal de alarmă”
Efectele recesiunii tehnice
Noile date arată că economia României a intrat prima dată în recesiune tehnică la începutul anului 2024, a revenit ușor, pentru a intra din nou pe scădere în 2025, an în care a reușit o creștere doar pe trimestrul al II-lea.
În aceste condiții, România îndeplinește criteriile pentru a fi considerată în recesiune tehnică, adică două trimestre consecutive de scădere economică, notează Biziday.
În acest context, nivelul ridicat al deficitului ar putea alimenta riscuri privind ratingul de țară și capacitatea statului de a se împrumuta în condiții sustenabile.
Recesiunea tehnică nu înseamnă automat criză sau prăbușire economică, dar este un semnal de alarmă că lucrurile nu merg bine. Efectele pot însemna investiții mai puține, creșteri salariale mai rare, presiune pe bugetul statului și o posibilă creștere a șomajului dacă situația continuă.
Reacția premierului Bolojan
Creșterea economică a României în 2025 a fost de 0,6%, în condițiile schimbării rapide, în numai 6 luni, a modelului economic care ne-a dus cu spatele la zid. Am început trecerea de la un model bazat pe deficit și consum, aparent generator de prosperitate, dar în fapt distrugător, la un model bazat pe investiții, productivitate, export și disciplină bugetară.
Recesiunea tehnică temporară face parte din costul anticipat și inevitabil al acestei tranziții, care ne va duce, în final, la o economie solidă, o creștere sănătoasă și prosperitate reală, pe baza a ceea ce producem, nu prin împrumuturi tot mai multe și tot mai scumpe.
Pentru a înțelege corect situația economică actuală a României, este important să privim anii 2024 și 2025 ca parte a aceluiași proces.
Anul 2024 a fost un an atipic. Am avut un deficit bugetar ridicat, de aproape 8–9% din PIB, un deficit extern semnificativ, de 8,2% din PIB și, totuși, o creștere economică reală modestă, sub 1%. În mod normal, un asemenea stimul fiscal ar fi trebuit să genereze o creștere mult mai puternică. Acest lucru nu s-a întâmplat.
Mai mult, în prima parte a anului 2024 a fost, potrivit INS, recesiune tehnică, cu scăderi de -0,4% în primele două trimestre ale anului.
De ce?
Pentru că o parte importantă a banilor cheltuiți în 2024 a fost orientată către consum curent, cheltuieli rigide și compensarea unor presiuni sociale și inflaționiste, nu către dezvoltarea reală a economiei. Iar consumul puternic a venit din tot mai multe importuri.
Inflația ridicată a absorbit o parte importantă din acest impuls fiscal puternic.
Cu alte cuvinte, în 2024 am cheltuit mult, dar am crescut puțin. Părea că situația este favorabilă, dar dezechilibrele economice se accentuau.
În iulie 2025, contextul se schimbă fundamental. A început redresarea. Am realizat o corecție de aproximativ 1% din PIB, un efort semnificativ care a generat costuri sociale și nemulțumiri. Aș fi vrut să existe o cale de a le evita. Teoretic, o asemenea ajustare ar fi trebuit să genereze o frânare accentuată a economiei. Totuși, datele arată că, în 2025, creșterea economică rămâne în jur de 0,6%.
Așadar,
În 2024 am avut un stimul fiscal mare, cu impact economic redus și cu acumulare de dezechilibre interne și externe.
În 2025 avem disciplină fiscală, dar o creștere similară, susținută de investiții reale și factori structurali.
Acest lucru arată că problema fundamentală nu a fost lipsa banilor, ci modul în care au fost utilizați.
Dar consolidarea fiscală nu este un scop în sine. Este o condiție esențială pentru stabilitate, credibilitate și dezvoltare sustenabilă. Această tranziție presupune, temporar, o perioadă de contracție economică. Este un cost necesar pentru a construi o economie mai solidă și mai competitivă. Nu traversăm o criză.
Traversăm o perioadă de corecție economică necesară pentru a avea o economie mai stabilă și mai puternică, care să aducă prosperitate pe termen lung.
Replica lui Grindeanu. Atac la premier
După luni de austeritate, sacrificii, taxe aberante și prețuri crescute, Statistica a confirmat oficial ceea ce milioane de români simt deja în buzunarele lor: nu mergem în direcția corectă cu o economie care a intrat în recesiune tehnică.
Este o realitate dureroasă și o rușine pentru întreaga Coaliție de guvernământ, inclusiv pentru noi.
Da, PSD este parte a Guvernului și ne asumăm partea noastră de responsabilitate. Nu am reușit întotdeauna să găsim mijloacele potrivite pentru a opri toate aceste amputări economice și sociale care au lovit fiecare român și fiecare firmă românească.
În loc să ne luptăm cu populiștii care ar vinde România pe nimic în prima secundă, noi am stat să ducem o luptă la baionetă cu niște contabili ai suferinței sociale pentru a opri măcar în parte tăierile obtuze.
Am făcut ce am putut cu 22% în Parlament. Singurul partid de stânga într-o coaliție dominată de dreapta:
- Fără PSD, TVA ar fi fost astăzi 24%.
- Alimentele de bază nu ar mai fi fost plafonate.
- Salariul minim nu ar fi crescut.
- Toate investițiile ar fi fost oprite.
- Zeci de mii de locuri de muncă ar fi fost pierdute.
- Salariile medicilor și altor categorii esențiale ar fi fost tăiate.
- Subvențiile în agricultură ar fi fost stopate.
- Impozitul pe multinaționale ar fi fost eliminat.
- Și plafonarea la gaze ar fi fost ridicată.
Am reușit să împiedicăm toate aceste lucruri. Regret însă că nu am reușit să stopăm multe dintre toate deciziile hazardate care s-au transformat în experimente făcute pe spatele oamenilor.
Dar o vom face prin MĂSURILE DE SOLIDARITATE de la buget, care conțin lucruri clare pentru pensionari, pentru mame, veterani și pentru copiii cu dizabilități.
În mod cert, există un vinovat principal pentru direcția greșită în care am fost împinși. Încăpățânarea dusă la absurd, rezistența acerbă la orice argument rațional, obsesia permanentă pentru imagine și calculele personale în locul dialogului real și al soluțiilor economice solide. Acesta este adevăratul bilanț la șase luni de mandat.
Există însă și o vină colectivă. Iar românii nu sunt interesați de scuze și justificări. Ei văd doar rezultatul: după sacrificii de neimaginat, România este în recesiune.
În acest ritm și mai ales în această direcție nu mai putem continua. Trebuie îndreptat urgent tot ce s-a greșit.
Românii nu sunt niște nume ce ”poartă cheltuieli” într-un tabel, nici niște ”asistați” sau ”probleme bugetare”. Sunt bunici, sunt părinți, sunt copii și tineri care depind de noi.
Este timpul să oprim acest tăvălug al deciziilor economice stupide. Trebuie să punem economia pe primul loc și să abandonăm modelul creșterii taxelor în neștire și ”fără excepții”.
A sosit timpul să implementăm, în sfârșit, PROGRAMUL DE RELANSARE ECONOMICĂ despre care #PSD vorbește de cinci luni!
Este nevoie de dialog real în Coaliție, nu de decizii impuse unilateral.
Înțelegeți, domnule prim-ministru, că o guvernare dacă nu este pentru oameni, atunci nu va mai fi deloc!

Era și normal să se intre în recesiune. Asta este efectul măsurilor luate de guvernul Bolojan și aplaudate frenetic de ,,nicusoristi,,. Întrebarea esențială este dacă nu cumva chiar acest lucru sa dorit. Refuz să cred că în guvern sunt numai …. iar cazul impunerii de taxe pentru Temu, care a dus la pierderi atât la buget cât și la compania Tarom Cargo, este cu cântec.