Ploieștiul a cunoscut în ultimii 35 de ani o dezvoltare haotică. Statisticile arată un contrast puternic între diferitele zone ale orașului. În timpul verii, cartierele cu vegetație matură beneficiază de mai multă umbră și de temperaturi mai scăzute decât zonele dominate de asfalt și beton.
Din articol
Ploieștiul continuă să fie un oraș al contrastelor: de la cartiere care seamănă cu adevărate insule verzi până la zone unde arborii sunt puțini.
Datele din Registrul spațiilor verzi din Ploiești arată diferențe semnificative între cartiere în ceea ce privește numărul de arbori.
Cum a apărut „pădurea” urbană de pe strada Cameliei
Povestea copacilor din zona de Nord a orașului a început după 1960. Ploieștiul era un oraș industrializat și, prin urmare, era nevoie de locuințe. Construcția de blocuri a prins avânt în acea perioadă.
Pentru zona de Nord a orașului, în perioada 1965 – 1966 s-a găsit o soluție și pentru amenajarea spațiului verde, chiar dacă termenul de regenerare urbană nu figura în documentele oficiale.

„În 1966 s-au dat în folosință multe blocuri pe strada Cameliei. Atunci a început și plantarea copacilor. De atunci au trecut 60 de ani. Eu atunci m-am mutat în zonă. La acea vreme a apărut și parcul din zona de Nord a Ploieștiului”, ne-a povestit Aurelia, care își amintește că puieții plantați aveau sub un metru înălțime.
Astăzi, de-o parte și de alta a străzii Cameliei, arborii maturi oferă umbră și contribuie la reducerea efectului de „insulă de căldură” urbană.

Parcări betonate și legende urbane
La polul opus, parcările betonate au o istorie mult mai recentă. Suprafața ocupată de parcări este, însă, mică.
Mircea Stan s-a mutat în Ploiești în urmă cu aproape 60 de ani și are propria variantă cu privire la parcări.
„Pe vremuri, înainte de 1990, nu existau multe parcări în Ploiești, pentru că nu existau multe mașini. La un bloc cu 40 de apartamente erau poate două-trei mașini.
După 1990, a crescut numărul de mașini, iar multe dintre zonele verzi au fost sacrificate pentru parcări betonate. Acum sunt chiar și 2-3 mașini la un apartament, însă sunt puține parcări”, povestește nea Mircea, din Malu Roșu.

Citește și: Câte mașini sunt înregistrate la Ploiești. „N-avem parcări!”
Zonele cu betoane din Ploiești
În cartiere precum Bariera București sau Mihai Bravu, în special în zonele unde construcția de blocuri a fost finalizată după 1980, nu s-a pus un accent deosebit pe amenajarea spațiilor verzi. Statistic, parcările amenajate reprezintă numai 3,03% din suprafața totală a orașului, în timp ce drumurile, trotuarele și aleile de acces acoperă 30,03%.
„În Mihai Bravu avem blocuri construite înainte de 1980, unde există zone cu copaci, dar și blocuri construite după 1982 unde nu există arbori. Mihai Bravu a fost în mare parte o zonă compactă cu case. Introducerea liniei de tramvai a transformat cartierul într-un adevărat șantier. Au fost tăiați mulți copaci. În zonă au fost construite blocuri”, ne-a explicat Nelu Tănase.
Lipsa vegetației se vede cel mai bine în timpul verii, când suprafețele întinse de asfalt și beton acumulează căldură pe parcursul zilei și o degajă inclusiv pe timpul nopții.
Acest fenomen, cunoscut sub numele de „insulă de căldură urbană”, face ca temperaturile resimțite în anumite zone ale orașului să fie considerabil mai ridicate decât în cartierele cu arbori maturi.
Efectele sunt resimțite prin disconfort termic ridicat, dar și prin poluare accentuată din cauza traficului intens.

Zonele cu număr mic de copaci
Conform datelor din Registrul Spațiilor Verzi din Ploiești, publicat pe site-ul Primăriei, cei mai mulți copaci figurează în zona Nord: 13.636, unde există și cea mai mare suprafață de spații verzi: 419.761 mp.
După Nord, cei mai mulți arbori și arbuști sunt inventariați în Vest I (10.821), Mărășești (5.533), Enăchiță Văcărescu (4.573), Vest II (4.444), Democrației (3.765), Republicii (3.455), Malu Roșu (3.356) și 9 Mai (3.292).
Citește și: Harta spațiilor verzi din Ploiești. Zonele cu arbori

La polul opus, în Mihai Bravu au fost identificați doar 2.596 de arbori. Există zone și mai văduvite la acest capitol, cum ar fi Mitică Apostol, Centura Est, zona Teleajenului, zona de lângă Stația de Epurare și zona industrială de lângă Xenia.
Situația este generată și de faptul că, în afară de Parcul Bucov, multe dintre terenurile care înconjoară Ploieștiul sunt agricole sau neutilizate.
În plus, pe lista zonelor văduvite de copaci pot fi adăugate și suprafețele din apropierea unor artere de circulație unde nu a fost posibilă plantarea de arbori, dar și zonele compacte de case.

Aproape 4.000 de copaci plantați în Ploiești
Pentru reducerea deficitului de vegetație urbană, Servicii de Gospodărire Urbană (SGU) a derulat mai multe campanii de plantare.
Potrivit instituției, în Ploiești, în perioada 2025 – martie 2026, au fost plantați aproape 4.000 de arbori. Pe listă figurează plopi, frasini, albizia, castani, stejari, oțetari, paulownia și rustifinia.
Citește și: Aproape 4.000 de arbori plantați în Ploiești. Lista zonelor unde au avut loc plantări
Rămâne însă de văzut în ce măsură aceste plantări vor reuși să reducă decalajele dintre cartierele bogate în vegetație și zonele care continuă să fie dominate de asfalt și betoane. În contextul în care verile au devenit, în ultimii ani, tot mai fierbinți, plantarea arborilor rămâne una dintre cele mai eficiente soluții pentru combaterea efectului de seră.

Comunistii erau mult mai abili in a creea locuri verzi pentru zonele de blocuri pe care le construiau decat este acum. Uitati-va la zonele rezidentiale construite in ultimii ani in Ploiesti si nu o sa gasiti o palma de verdeata in jurul blocurilor respective.
4000 de arbori la un total de peste 90000 e putin rau, sub 5%.