Cum a fost arestat Bădescu. Stenograma şedinţei Tribunalului Prahova

Observatorulph.ro publică, în exclusivitat, încheierea ședinței Tribunalului Prahova, din 4 martie, în urma căreia primarul Ploieștiului, Iulian Bădescu, a fost arestat pentru 30 de zile, la propunerea procurorilor DNA. Astăzi, la Curtea de Apel Ploiești, se va judeca recursul formulat de avocatul primarului la măsura arestării preventive.

Vezi și REFERATUL DNA PLOIEŞTI PENTRU ARESTAREA LUI BĂDESCU – EXCLUSIV

R O M Â N I A

TRIBUNALUL PRAHOVA

SECTIA PENALA

Dosar nr. 1422/105/2015

ÎNCHEIERE nr. 93

Şedinţa 4 martie 2015

Completul compus din:

JUDECĂTOR DE DREPTURI ŞI LIBERTĂŢI  –  DINU IULIAN

GREFIER   –    IVĂNESCU GABRIELA

Ministerul Public a fost reprezentat de procuror   ………………. din cadrul  Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Ploieşti

           Pe rol fiind soluţionarea sesizării  nr. 7/P/2014 formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Ploieşti prin care se solicită în temeiul art.224 C.p.p., art.223 alin. (2)  din C. proc. pen. rap. la art. 202 alin. (1) şi/ (3) din C. proc. pen. Şi în temeiul art.493 alin.1 lit.a c.pr.pen.luarea măsurii arestării preventive pe o perioadă de 30 zile, începând cu data de 04.03.2015. şi până la data de 02.04.2015 inclusiv, a inculpatului BĂDESCU IULIAN ………………………………………………………………………………

La apelul nominal făcut în şedinţa din camera de consiliu a răspuns inculpatul Bădescu Iulian  personal, în stare de reţinere si asistat de avocat ales ……………..,  din cadrul ……………….., cu delegaţie pentru asistenţă juridică aflată la fila 20 dosar.

Procedura de citare este legal îndeplinită

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, care referă oral obiectul pricinii, stadiul în care se află  judecata, modul de îndeplinire a procedurii de citare şi măsurile dispuse de instanţă, după care:

În conformitate cu dispoziţiile art. 225 alin. (8) C. proc. pen., judecătorul de drepturi şi libertăţi îi aduce la cunoştinţă inculpatului infracţiunea de care este acuzat.

Apărătorul inculpatului, avocat …………….. având cuvântul arată că la acest moment este în imposibilitatea de a formula apărarea efectivă a acestuia, motivat de faptul că în cursul urmăririi penale, respectiv în cursul zilei anterioare, procurorul de caz nu i-a permis accesul la înscrisurile existente la dosar, iar în cursul acestei dimineţi nu a avut timpul necesar pentru a studia actele. În această situaţie înţelege să solicite acordarea unei perioade de o oră pentru a studia actele şi lucrările dosarului şi a pregăti apărarea.

Instanţa pune în discuţie cererea apărătorului inculpatului privind acordarea unei perioade de timp pentru a studia dosarul.

Reprezentantul Ministerului Public arată că nu se opune cererii, urmând a fi admisă, reţinând că reţinerea inculpatului expiră la ora 16,15.

Instanţa admite cererea apărătorului inculpatului privind acordarea unei perioade de timp în vederea pregătirii apărării, sens în care fixează termen la ora 13,00 în vederea soluţionării propunerii.

La apelul nominal făcut în şedinţa din camera de consiliu la cea de a doua strigare a răspuns inculpatul Bădescu Iulian  personal, în stare de reţinere si asistat de avocat ales ……………,  din cadrul ……………….., cu delegaţie pentru asistenţă juridică aflată la fila 20 dosar

Procedura de citare este legal îndeplinită

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, care referă oral obiectul pricinii, stadiul în care se află  judecata, modul de îndeplinire a procedurii de citare şi măsurile dispuse de instanţă, după care:

În conformitate cu dispoziţiile art. 225 alin. (8) C. proc. pen., judecătorul de drepturi şi libertăţi îi aduce la cunoştinţă inculpatului infracţiunea de care este acuzat şi dreptul de a nu face nici o declaraţie, atrăgându-i atenţia că ceea ce declară poate fi folosit împotriva sa.

 S-a procedat la audierea inculpatului Bădescu Iulian  conform dispoziţiilor art. 225 alin.(7) C.proc. pen., declaraţia acesteia fiind consemnată şi ataşată la dosarul cauzei.

Avocat ………………… pentru inculpat solicită încuviinţarea probei cu înscrisuri în susţinerea pe fond a propunerii.

Instanţa pune în discuţie cererea în probaţiune a inculpatului.

Reprezentantul Ministerului Public arată că nu se opune cererii.

Instanţa încuviinţează pentru inculpat în susţinerea concluziilor pe fondul propunerii proba cu înscrisuri, probă apreciată ca fiind utilă, pertinentă şi concludentă soluţionării cauzei.

Apărătorul inculpatului depune la dosar fotocopiile certificatelor de naştere ale minorilor inculpatului, adeverinţa medicală eliberată sub nr. 30 din 04.03.2015 de ……………………., înscrisuri prezentate şi reprezentantului Ministerului Public.

Tribunalul ia act că inculpatul a depus înscrisuri în administrarea probei încuviinţate.

Apărătorul inculpatului şi reprezentantul Ministerului Public pe rând având cuvântul arată că nu mai au cereri de formulat, excepţii de invocat sens în care a solicitat acordarea cuvântului în dezbaterea propunerii.

  Tribunalul, analizând actele şi lucrările dosarului, ia act de susţinerile părţilor că nu mai au alte cereri de formulat şi acordă cuvântul în dezbaterea propunerii de arestare preventivă a inculpatului 

   Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită admiterea propunerii urmând a se dispune arestarea preventivă a inculpatului Bădescu Iulian, pe o durată de 30 de zile începând cu data de 04.03.2015 până la data de 02.04.2015 inclusiv. pentru săvârşirea obţinerea pentru altul a unui folos necuvenit, prev. de art. 13² din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin.1 C.p. cu referire la art. 309 C.p. cu aplic. art. 35 alin.1 C.p. (2 acte materiale corespunzătoare contractului de cooperare și Regulamentului privind punerea în aplicare a prevederilor acestuia) şi a art. 5 alin. 1 C.p. şi luare de mită, prev. de art. 289 alin.1 C.p. rap. la art. 7 lit.a din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 5 alin.1 C.p.; cu aplicarea finală a art. 38 alin.1 C.p, în calitate de primar al municipiului Ploieşti şi ordonator principal de credite, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, prin îndeplinirea defectuoasă a atribuţiilor de serviciu prevăzute de art. 63 alin.1 lit.c și alin.4 lit.a din Legea nr. 215/2001 a administrației publice locale și prin încălcarea dispozițiilor prev. de art. 5 alin.1 şi art. 10 alin.1 din O.G. nr. 119/1999 privind controlul intern şi controlul financiar preventiv, art. 14 alin.3 din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, inculpatul a semnat contractul de cooperare nr. 1456/21.01.2013 încheiat între ……………. şi ………………………. şi Regulamentul privind punerea în aplicare a acestuia încheiat la 28.06.2013, în lipsa vizei de control financiar preventiv propriu, sustrăgând aceste operaţiuni controlului de legalitate, regularitate şi încadrare în creditele bugetare prevăzut de art. 7 din O.G. nr. 119/1999 şi a dispus plata sumei de 8.000.000 lei către asociaţie deşi cunoştea că nu este legală, ceea ce a avut ca rezultat prejudicierea bugetului local cu suma respectivă, precum şi obţinerea de către ……………………. a unui folos necuvenit de aceeaşi valoare.

Totodată, a arătat că în calitate de primar al municipiului Ploieşti, în perioada ianuarie – februarie 2013, inculpatul a pretins denunţătorului …………………….., în schimbul derulării contractului de asociere încheiat între aceasta şi Municipiul Ploieşti prin primar şi a Regulamentului de aplicare a contractului, precum şi a efectuării plăţilor către …………, suma de 300.000 euro reprezentând un comision de 10% din valoarea totală a sumelor ce urmau a fi acordate de unitatea administrativ teritorială jucătorilor echipei de fotbal …………….., ale cărei interese erau reprezentate de ………………., din care a primit în august 2013 suma de 100.000 euro, precum şi foloase necuvenite constând în contravaloarea transportului şi cazării în perioadele ianuarie – februarie 2013, respectiv ianuarie – februarie 2014, la două hoteluri din Turcia unde a însoţit echipa în desfăşurarea cantonamentului.

Din probele administrate a rezultat că …………………….. nu îndeplinea cerinţele legale pentru acordarea finanţării, iar plăţile către asociaţie au fost făcute cu încălcarea legii, primarul Bădescu Iulian creând – totodată – un folos necuvenit acestei entităţi, cu consecinţa prejudicierii bugetului local.

Astfel, bugetul a fost redus prin efectuarea plăţilor nelegale cu suma de 8.000.000 lei, în condiţiile în care, în şedinţa Consiliului Local al Municipiului Ploieşti din data de 08.04.2013, în cadrul căreia a fost aprobat bugetul pe anul 2013 ce prevedea poziţia „cheltuieli cu …………. – 8000,00 lei ” – în cadrul capitolului Cultură, recreere şi religie – s-a consemnat în procesul verbal întocmit cu acea ocazie răspunsul primarului Bădescu Iulian privind neonorarea promisiunii din campania electorală de acordare a unei pensii municipale pensionarilor din Municipiul Ploieşti, din cauza neidentificării sursei de finanţare a sumei necesare în valoare de 12.400.000 lei (62.000 x 200 lei).

În acelaşi sens solicită a se reţine şi faptul că prin Hotărârea Consiliului local al Municipiului Ploieşti nr. 151/29.04.2013 a fost rescadenţat un credit bancar prin prelungirea termenului de rambursare cu majorarea dobânzilor plătite, din cauza lipsei fondurilor necesare achitării ratelor. De altfel, conform adresei nr. 427/08.01.2014 a Municipiului Ploieşti, la data de 31.12.2013 înregistra plăţi restante în sumă totală de 16.294.726 lei, în condiţiile în care în anul 2013 a achitat 8.000.000 lei ……………………………….

Astfel, întrucât din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpatul Bădescu Iulian a comis infracţiuni dintre cele prevăzute de art. 223 alin. (2) C.p.p., respectiv infracţiuni de corupţie şi alte infracţiuni pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani şi pe baza evaluării gravităţii faptelor, a modului şi a circumstanţelor de comitere a acestora, abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave săvârşit în mod repetat în exercitarea funcţiei de ales local al municipiului Ploieşti), a cuantumului ridicat al foloaselor pretinse respectiv 300.000 euro şi primite cu titlu de mită suma de 100.000 euro, precum şi a altor împrejurări privitoare la persoana acestuia, atitudinea procesuală de negare constantă a faptelor reţinute în sarcina sa, solicită a se constata că privarea de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.

Această stare de pericol este cu atât mai evidentă cu cât inculpatul îndeplineşte – încă – funcţia de primar al municipiului Ploieşti, în exercitarea căreia a săvârşit infracţiunile reţinute în sarcina sa, iar lăsarea sa în libertate ar putea constitui o premisă pentru comiterea altor infracţiuni de acelaşi gen, cu consecinţe patrimoniale asupra bugetului local al unităţii administrativ teritoriale.

Infracţiunea de luare de mită, prin natura ei şi prin gradul de pericol social abstract pe care îl implică, cu atât mai mult atunci când a fost comisă în strânsă legătură cu un abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave având ca rezultat obţinerea pentru sine ori pentru altul a unui folos necuvenit, creează un pericol concret pentru ordinea publică, având în vedere gravitatea acestui fenomen infracţional şi limitele ridicate de pedeapsă stabilite de lege, elemente de natură a stârni o reacţie de oprobriu general puternică, astfel încât într-o asemenea situaţie privarea de libertate se justifică, chiar şi în lipsa antecedentelor penale ale inculpatului avându-se în vedere în acest sens I.C.C.J., s. p., decizia nr. 2782 din 26 aprilie 2005; I.C.C.J., s. p., decizia nr. 234 din 13.01.2006.

În absenţa unui răspuns ferm al autorităţii judiciare, lăsarea în libertate a inculpatului acuzat de fapte de o asemenea gravitate poate crea în rândul cetăţenilor un sentiment de neîncredere în organele statului şi temerea că valorile sociale nu pot fi protejate în mod eficient în situaţia unor fapte de acelaşi gen  I.C.C.J., s. p., decizia penală nr. 210/2004.

Astfel, arestarea inculpatului ar răspunde cerinţelor de actualitate, oportunitate şi proporţionalitate a arestării preventive, având în vedere că nici o altă măsură nu ar îndeplini scopul urmărit de legiuitor.

În raport cu art. 5 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi art. 23 din Constituţie, măsura lipsirii de libertate a unei persoane se poate dispune atunci când există motive verosimile că s-a săvârşit o infracţiune sau există motive temeinice de a se crede în posibilitatea  săvârşirii unei noi infracţiuni, fiind necesară astfel – pentru apărarea ordinii publice, a drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor – desfăşurarea în bune condiţii a procesului penal.

 Avocat …………….., având cuvântul în dezbateri pentru inculpat, arată că din probele existente în dosarul de urmărire penală nu a fost prezentată nici una inculpatului, fiind încălcat în acest sens dreptul său la apărare.  În acest sens înţelege să critice modalitatea în care procurorul de caz a procedat cu inculpatul la ora 11,00 era ascultat în calitate de suspect, la ora 12,00 de învinuit, la ora 13,00 deţinerea calitatea de inculpat, la 14,00 era ameninţat cu arestarea,  iar la ora 16 era reţinut. În opinia sa D.N.A. a propus arestarea nu a inculpatului Bădescu ci a primarului municipiului Ploieşti, însă se ţinteşte mult mai sus, pentru a se ajunge la un alt inculpat, probabil „mai gras”. Nu se poate reţine în sarcina inculpatului pe care îl asistă că reprezintă un pericol pentru ordinea publică, pe de o parte având în vedere că urmărirea a fost începută „in rem” încă din cursul lunii februarie 2014, iar până în acest moment respectiv martie 2015 nu a existat nici o îndoială că ar putea avea calitate de inculpat, care să reprezinte un pericol pentru ordinea publică, ultimele ordonanţe fiind cele care au determinat organele de urmărire penală să solicite arestarea pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, infracţiune ce într-adevăr este una gravă, însă în ceea ce îl priveşte pe inculpat este o infracţiune „fabricată”, care deşi în referatul cu propunerea de arestare se menţionează „există suspiciunea rezonabilă”  că a săvârşit faptele pentru care este cercetat, în realitate în dosarul de urmărire penală probele nu există. Întreg dosarul conţine 12 volume, însă din acestea 11 vizează alţi inculpaţi şi alte fapte cu care inculpatul Bădescu nu are nici o legătură. Mai mult de atât a solicitat organelor de urmărire penală să încuviinţeze confruntarea cu denunţătorul …………..,  cerere ce însă a fost respinsă, de altfel singura probă împotriva inculpatului fiind denunţul numitului ………. Solicită instanţei a verifica aspectul civil în ceea ce priveşte executarea contractului, în acest sens inculpatului în calitate de primar neputând a i se imputa nerespectarea contractului, întrucât primarul se supune legislativului, obligaţiile contractuale fiind îndeplinite întocmai. Iar în calitate de primar  nu avea posibilitatea de a reveni asupra obligaţiilor contractuale asumate. De reţinut este şi aspectul că acest contract a fost preluat de la începutul mandatului, de la predecesorul său care a oferit clubului suma de 8.000.000 lei, ulterior contractul suferind unele modificări nesemnificative, clubul fiind sponsorizat cu suma de 1.700.000 lei, o sumă cu mult mai mică decât cea oferită pe edilul anterior însă Curtea de conturi ce a constatat nereguli vizând obligaţiile contractuale, totuşi nu s-a procedat şi la cercetarea persoanelor ce au încheiat iniţial contractul. Din probatoriile administrate nu s-a făcut nici un moment dovada că inculpatul, ca primar a obligat pe ………… să semneze ordinul de plată vizând sumele menţionate în contract, acest refuz fiind ulterior sancţionat de către Comisia de disciplină,dar la sesizarea primarului Bădescu. Totodată înţelege să critice şi refuzul organelor de urmărire penală vizând refuzul de a încuviinţa efectuarea în cauză a unei expertize care să stabilească concret sumele de bani ce au fost acordate clubului sportiv şi destinaţia acestora, urmând a preciza dacă sumele de bani acordate au avut o altă destinaţie decât cele prevăzute în contract. Organele de urmărire penală nu au avut în vedere că executarea obligaţiilor asumate prin contract nu intra în atribuţiile primarului, sumele acordate fiind stabilite de membrii Consiliului Local Ploieşti.

În ceea ce priveşte săvârşirea de către inculpat a infracţiunii de luate de mită arată că din experienţa pe care o are, în general procurorii dau valenţe cu mult mai mari decât în realitate, iar în cauza dedusă judecăţii nici o persoană nu a întrebat care a fost motivul pentru care ……….. a făcut denunţul, după şapte luni de la arestarea sa şi nu a acuzat pe inculpatul Bădescu încă de la începerea urmăririi penale. Organele de urmărire penală nu reţin decât susţinerea ………. …….. respectiv …………… potrivit cărora au oferit drept mită inculpatului Bădescu suma de 100.000 euro, sumă care potrivit aceloraşi persoane a fost împrumutată cu camătă. Organul de urmărire penală nu a fost însă interesat de persoanele care au oferit cu camătă această sumă de bani şi nici zonele din care această sumă provine. De asemenea, nu se are în vedere nici faptul că inculpatul niciodată nu se deplasează cu autoturismul, având angajat şofer pentru a îi asigura transportul, iar acesta nu a fost audiat pentru a preciza dacă inculpatul a primit vreodată sume de bani  când mergea la restaurantul deţinut de ……………. A încercat să localizeze în timp, data la care susţine …………. că a oferit suma de bani lui Bădescu, undeva către sfârşitul lunii august 2014, perioadă în care inculpatul nu se afla în tară, fiind plecat cu familia în concediu, însă şi ………….. se aflau plecaţi la diferite întruniri sportive, având de onorat contracte.

Cu referire la infracţiunea de abuz în serviciu urmează a nu se reţine că aceasta infracţiune a fost săvârşită în formă continuată.

Nu în ultimul rând solicită a se avea în vedere circumstanţele personale ale inculpatului, acesta pe lângă faptul că are familie, doi copii minori, este absolvent de studii superioare, începând cu anul 2012, este primarul municipiului Ploieşti, funcţie ce reprezintă încrederea de care acesta se bucură în rândul cetăţenilor, anterior acesta a fost angajat. De subliniat este şi starea sănătăţii inculpatului, acesta suferă de diabet şi este insulino-dependent, astfel că mediul carceral nu poate fi benefic, cunoscute fiind consecinţele imprevizibile în cazul nerespectării tratamentului. Totodată este necesar a se reţine şi dispoziţiile legale în materie, potrivit cărora starea de libertate reprezintă normalitatea,   excepţie făcând starea de arest preventiv, iar până la pronunţarea unei hotărâri definitive acesta beneficiază de prezumţia de nevinovăţie, iar în situaţia în care acesta ar fi condamnat la o pedeapsă privativă de libertate, mandatul va fi de îndată pus în executare. Nu există nici un indiciu că lăsat în libertate inculpatul se va sustrage, ar încerca în vreun fel impietarea urmăririi penale şi în nici un caz săvârşirea unor alte fapte de natură penală.

Concluzionând solicită respingerea ca neîntemeiată a propunerii cu consecinţa cercetării inculpatului în stare de libertate.

 inculpatul Bădescu Iulian, personal având ultimul cuvânt arată că lasă la aprecierea instanţei cu privire la hotărârea ce se va pronunţa..

JUDECĂTORUL DE DREPTURI ŞI LIBERTĂŢI,

Prin propunerea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 04.03.2015 sub dosar nr.1422/105/2012, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Ploieşti,  a solicitat să se dispună arestarea preventivă a inculpatului BĂDESCU IULIAN, …………………………………………………………, cu privire la săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave având ca rezultat obţinerea pentru altul a unui folos necuvenit, prev. de art. 13² din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin.1 C.p. cu referire la art. 309 C.p. cu aplic. art. 35 alin.1 C.p. (2 acte materiale corespunzătoare contractului de cooperare și Regulamentului privind punerea în aplicare a prevederilor acestuia) şi a art. 5 alin. 1 C.p. şi luare de mită, prev. de art. 289 alin.1 C.p. rap. la art. 7 lit.a din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 5 alin.1 C.p.; cu aplicarea finală a art. 38 alin.1 C.p., pentru o perioadă de 30 de zile începând cu data de 04.03.2015 şi până la data de 02.04.2015 inclusiv.

În motivarea propunerii s-a arătat că inculpatul Bădescu Iulian a comis infracţiuni dintre cele prevăzute de art. 223 alin. (2) C.p.p., respectiv infracţiuni de corupţie şi alte infracţiuni pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani şi pe baza evaluării gravităţii faptelor, a modului şi a circumstanţelor de comitere a acestora (abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave săvârşit în mod repetat în exercitarea funcţiei de ales local al municipiului Ploieşti), a cuantumului ridicat al foloaselor pretinse (300.000 euro) şi primite cu titlu de mită (suma de 100.000 euro), precum şi a altor împrejurări privitoare la persoana acestuia (atitudinea procesuală de negare constantă a faptelor reţinute în sarcina sa), se constată că privarea lui de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.

Din probatoriul administrat în cauză în cursul urmăririi penale, s-a apreciat că există indicii temeinice care conturează suspiciunea rezonabilă în sensul art.202 al 1 Cpp  că inculpatul  a săvârşit infracţiunile de abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave având ca rezultat obţinerea pentru altul a unui folos necuvenit, prev. de art. 13² din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin.1 C.p. cu referire la art. 309 C.p. cu aplic. art. 35 alin.1 C.p. (2 acte materiale corespunzătoare contractului de cooperare și Regulamentului privind punerea în aplicare a prevederilor acestuia) şi a art. 5 alin. 1 C.p. şi luare de mită, prev. de art. 289 alin.1 C.p. rap. la art. 7 lit.a din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 5 alin.1 C.p.; cu aplicarea finală a art. 38 alin.1 C.p..

Audiat fiind, inculpatul nu a recunoscut comiterea faptei, având explicaţii neverosimile şi care contrazic materialul probator administrat, pentru fiecare aspect evidenţiat de procuror.

Din fişa de cazier a inculpatului, rezultă că acesta nu este cunoscut cu antecedente penale, însă s-a arătat această circumstanţă personală rămâne fără relevanţă în faţa gravităţii faptei comise.

S-a mai arătat în motivare că ordinea publică implică desfăşurarea normală, armonioasă şi în deplină siguranţă a relaţiilor sociale, s-a  arătat că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, pericol care constă în sentimentul de insecuritate, nelinişte şi oripilare publică pe care l-ar determina lipsa unei reacţii preventive, imediate şi ferme din partea autorităţilor faţă de acesta.

Se apreciază că arestarea preventivă a inculpatului este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol constând în posibilitatea săvârșirii în continuare a unor infracțiuni similare de către acesta dar și în exemplul ce trebuie dat unor persoane care ocupă funcții publice de natura celei ocupate de inculpat la data comiterii faptei, pentru exercitarea cu bună-credință a atribuțiilor de serviciu prin respectarea dispozițiilor legale și a cerințelor impuse, în sensul că săvârșirea unor fapte de corupție atrage intervenția cu adevărat punitivă a organelor judiciare, în contextul în care este de notorietate că fenomenul corupției în societatea românească este unul de amploare.

 În vederea soluţionării cauzei s-a ataşat dosarul de urmărire penală nr. 7/P/2014 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Ploieşti

Analizând actele si lucrările dosarului, judecătorul de drepturi şi libertăţi constată, în conformitate cu dispoziţiile art. 226 alin. (1) NCPP, că în cauză sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege pentru luarea măsurii arestării preventive a inculpatului pentru motivele ce se vor arăta în continuare.

Prin ordonanţa nr. 7/P/2014 din 02.03.2015 s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale (începută ,,in rem” la data de 07.02.2014, respectiv 24.02.2015) faţă de suspectul BĂDESCU IULIAN, ………….. … …………………………….., cu privire la săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave având ca rezultat obţinerea pentru altul a unui folos necuvenit, prev. de art. 13² din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin.1 C.p. cu referire la art. 309 C.p. cu aplic. art. 35 alin.1 C.p. (2 acte materiale corespunzătoare contractului de cooperare și Regulamentului privind punerea în aplicare a prevederilor acestuia) şi a art. 5 alin. 1 C.p. şi luare de mită, prev. de art. 289 alin.1 C.p. rap. la art. 7 lit.a din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 5 alin.1 C.p.; cu aplicarea finală a art. 38 alin.1 C.p.

Prin ordonanţa cu acelaşi număr din data de 03.03.2015 s-a pus în mişcare acţiunea penală împotriva inculpatului BĂDESCU IULIAN pentru săvârşirea infracţiunilor  menţionate, iar prin ordonanaţa din aceeaşi dată s-a dispus reţinerea sa pe durata a 24 ore, cu începere de la ora 16.15 a zilei de 03.03.2015 până la ora 16.15 a zilei de 04.03.2015.

În fapt s-a reţinut că: în calitate de primar al municipiului Ploieşti şi ordonator principal de credite, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, prin îndeplinirea defectuoasă a atribuţiilor de serviciu prevăzute de art. 63 alin.1 lit.c și alin.4 lit.a din Legea nr. 215/2001 a administrației publice locale și prin încălcarea dispozițiilor prev. de art. 5 alin.1 şi art. 10 alin.1 din O.G. nr. 119/1999 privind controlul intern şi controlul financiar preventiv, art. 14 alin.3 din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, inculpatul BĂDESCU IULIAN a semnat contractul de cooperare nr. 1456/21.01.2013 încheiat între ……………….. şi ……………………………… şi Regulamentul privind punerea în aplicare a acestuia încheiat la 28.06.2013, în lipsa vizei de control financiar preventiv propriu, sustrăgând aceste operaţiuni controlului de legalitate, regularitate şi încadrare în creditele bugetare prevăzut de art. 7 din O.G. nr. 119/1999 şi a dispus plata sumei de 8.000.000 lei (în trei tranşe) către asociaţie deşi cunoştea că nu este legală, ceea ce a avut ca rezultat prejudicierea bugetului local cu suma respectivă, precum şi obţinerea de către ………………………. a unui folos necuvenit de aceeaşi valoare.

Totodată, în calitate de primar al municipiului Ploieşti, în perioada ianuarie – februarie 2013, inculpatul BĂDESCU IULIAN a pretins denunţătorului ……………………………………….., în schimbul derulării contractului de asociere încheiat între aceasta şi Municipiul Ploieşti (prin primar) şi a Regulamentului de aplicare a contractului, precum şi a efectuării plăţilor către ………………, suma de 300.000 euro reprezentând un comision de 10% din valoarea totală a sumelor ce urmau a fi acordate de unitatea administrativ teritorială jucătorilor echipei de fotbal ……………….., ale cărei interese erau reprezentate de …………., din care a primit în august 2013 suma de 100.000 euro, precum şi foloase necuvenite constând în contravaloarea transportului şi cazării în perioadele ianuarie – februarie 2013, respectiv ianuarie – februarie 2014, la două hoteluri din Turcia unde a însoţit echipa în desfăşurarea cantonamentului.

Din probele administrate a rezultat că ………………………. nu îndeplinea cerinţele legale pentru acordarea finanţării, iar plăţile către asociaţie au fost făcute cu încălcarea legii, primarul Bădescu Iulian creând – totodată – un folos necuvenit acestei entităţi, cu consecinţa prejudicierii bugetului local.

Astfel, bugetul a fost redus prin efectuarea plăţilor nelegale cu suma de 8.000.000 lei, în condiţiile în care, în şedinţa Consiliului Local al Municipiului Ploieşti din data de 08.04.2013, în cadrul căreia a fost aprobat bugetul pe anul 2013 ce prevedea poziţia „cheltuieli cu …………….. – 8000,00 lei ” – în cadrul capitolului Cultură, recreere şi religie – s-a consemnat în procesul verbal întocmit cu acea ocazie răspunsul primarului Bădescu Iulian privind neonorarea promisiunii din campania electorală de acordare a unei pensii municipale pensionarilor din Municipiul Ploieşti, din cauza neidentificării sursei de finanţare a sumei necesare în valoare de 12.400.000 lei (62.000 x 200 lei).

În acelaşi sens se reţine şi faptul că prin Hotărârea Consiliului local al Municipiului Ploieşti nr. 151/29.04.2013 a fost rescadenţat un credit bancar prin prelungirea termenului de rambursare cu majorarea dobânzilor plătite, din cauza lipsei fondurilor necesare achitării ratelor. De altfel, conform adresei nr. 427/08.01.2014 a Municipiului Ploieşti, la data de 31.12.2013 înregistra plăţi restante în sumă totală de 16.294.726 lei, în condiţiile în care în anul 2013 a achitat 8.000.000 lei ………………………………………

Cu toate că inculpatul nu a recunoscut săvârşirea infracţiunii, în mod evident se constată că Hotărârea Consiliului Municipiului Ploieşti nr. 466/20.12.2012 este nelegală, deoarece a fost adoptată fără a fi întocmite Raportul Comisiei pentru Învăţământ, Sănătate, Ştiinţă, Culturi, Culte, Tineret şi Sport nr. 6 a Consiliului Local al municipiului Ploieşti, precum şi raportul Direcţiei Economice din cadrul aparatului de specialitate al primarului, fiind încălcate astfel prevederile art. 44 alin. 1 din Legea nr.- 215/2001, invocate atât în cuprinsul Hotărârii Consiliului Local nr. 466/20.12.2012, cât şi în cuprinsul contractului de cooperare prevăzut în anexa parte integrantă a hotărârii nu erau aplicabile în cauză ceea ce constituie un alt motiv de nelegalitate a acestei hotărâri.

Conform dispoziţiilor menţionate, Consiliul local, cu atribuţii privind dezvoltarea economico-socială şi de mediu a municipiului şi în exercitarea atribuţiilor privind cooperarea interstituţională pe plan intern şi extern, hotărăşte în condiţiile legii, cooperarea sau asocierea cu persoanele juridice române sau străine, în vederea finanţării şi realizării în comun a unor acţiuni, lucrări, servicii sau proiecte de interes public local.

Or, obligaţia pe care şi-o asuma Municipiul Ploieşti prin acel contract de cooperare – angajament legal în sensul art. 2 lit. a din O.G. nr. 119/1999 – de a plăti în perioada 2012 – 2017 suma maximă de 3.000.000 euro anual, cu titlul de salarii, rate contractuale, premii şi/sau sponsorizări jucătorilor şi staff-ului …………… nu reprezintă acţiuni, lucrări, servicii sau proiecte de interes public local în sensul prevederilor menţionate în art. 36 alin. 2 lit. b, e şi art. 7 lit. a din Legea nr. 215/2001.

În plus trebuie precizat că art. 69 alin. 1 din Legea nr. 69/2000 a educaţiei fizice şi sportului prevede că structurile sportive fără scop patrimonial pot beneficia de sume de la bugetul de stat şi bugetele locale pentru finanţarea de programe sportive, ori ………… nu a fost constituită în scopul organizării şi administrării unei activităţi sportive, nu are drept obiectiv practicarea uneia sau mai multor discipline sportive de către membrii ei şi participarea la activităţile şi competiţiile sportive – astfel cum prevede art. 22 alin. 1 din acelaşi act normativ, scopul propus al Asociaţiei fiind sprijinirea ……………………. în vederea dezvoltării fotbalului de performanţă în municipiul Ploieşti, societate comercială la care jucătorii erau angajaţi cu contract de muncă sau cu convenţie civilă de servicii sportive.

Pe de altă parte, analizând drepturile şi garanţiile părţilor prevăzute în contractul de cooperare anexă la Hotărârea Consiliului Local nr. 466/20.12.2012 se constată inexistenţa unei relaţii de colaborare între ………… şi ………………. în sarcina celei din urmă nestabilindu-se nici o contribuţie financiară.

Hotărârea Consiliului Local este nelegală şi sub aspectul încălcării dispoziţiilor art. 4 alin. 3, 5 şi 6 din Legea 273/2006, întrucât prin adoptarea acestea au fost angajate cheltuieli anterior aprobării bugetului local.

Contractul de cooperare nr. 001456/21.01.2013, angajament legal în sensul art. 2 lit. a din OG nr. 119/1999, multianual prin care se stabilea o obligaţie de plată pe seama bugetului local în sumă maximă de 3.000.000 euro/an a fost încheiat cu încălcarea dispoziţiilor art. 36 alin. 2 lit. b, e şi alin. 7 lit. a din Legea 215/2001coroborate cu dispoziţiile art. 35 alin. 1 din Legea 273/2006 şi art. 4 alin. 3, 5 şi 6 din legea 273/2006.

În plus, inculpatul Bădescu Iulian în calitate de primar al Municipiului Ploieşti şi ordonator principal de credite a semnat contractul de cooperare în lipsa vizei de control financiar preventiv propriu prev. de art. 10 alin. 1 din OG nr. 119/1999, sustrăgând această operaţiune (astfel cum a fost definită de art. 2 lit. p din OG nr. 119/1999) controlului de legalitate şi regularitate prevăzută de dispoziţiile art. 7 din ordonanţa menţionată.

În ceea ce priveşte, dispoziţiile de plată efectuate în nume propriu de către inculpat, acestea constatăm că sunt emise în mod abuziv în condiţiile lipsei vizei compartimentului de specialitate (CFP) din cadrul primăriei, cu atât mai mult în condiţiile refuzului la plată repetate ale martorelor  …………… şi ……………….

În ceea ce priveşte, apărarea inculpatului că în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a semnat aceste dispoziţii de plată ca urmare a existenţei unei hotărâri de consiliu local emise în acest sens, apreciem că nu poate fi avută în vedere, în condiţiile în care atât contractul de asociere cât şi regulamentul de aplicare al acestuia, nu îndeplineau condiţiile legale şi nu aveau referatele compartimentelor de specialitate, conform dispoziţiilor legale.

Referitor la infracţiunea de luare de mită, apreciem că insistenţa inculpatului de efectuare a plăţilor în mod abuziv către ……………… este de natură să confirme veridicitatea afirmaţiilor martorului ………., în sensul unei înţelegeri anterioare referitoare la obţinerea unor venituri financiare, de către inculpat, pe parcursul derulării finanţării, prin intermediul ………., a ……………….

În acelaşi sens, nu este explicabilă nici încetarea ulterioară a finanţării, în contextul în care nu ar fi apărut nişte divergenţe între denunţător şi inculpat.

Potrivit art.202 alin. (1) C. proc. pen., „măsurile preventive pot fi dispuse dacă există probe sau indicii temeinice din care rezultă suspiciunea rezonabilă că o persoană a săvârşit o infracţiune şi dacă sunt necesare în scopul asigurării bunei desfăşurări a procesului penal, al împiedicării sustragerii suspectului ori a inculpatului de la urmărirea penală sau de la judecată ori al prevenirii săvârşirii unei alte infracţiuni.”

Alin. (3) al art. 202 C. proc. pen., prevede că “orice măsură preventivă trebuie să fie proporţională cu gravitatea acuzaţiei aduse persoanei faţă de care este luată şi necesară pentru realizarea scopului urmărit prin dispunerea acesteia”.

De asemenea, conform art. 223 alin. (1) C. proc. pen.,  „măsura arestării preventive poate fi luată de către judecătorul de drepturi şi libertăţi, în cursul urmăririi penale, … numai dacă din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpatul a săvârşit o infracţiune şi există una dintre următoarele situaţii:

a) inculpatul a fugit ori s-a ascuns, în scopul de a se sustrage de la urmărirea penală sau de la judecată, ori a făcut pregătiri de orice natură pentru astfel de acte;

b) inculpatul încearcă să influenţeze un alt participant la comiterea infracţiunii, un martor ori un expert sau să distrugă, să altereze, să ascundă ori să sustragă mijloace materiale de probă sau să determine o altă persoană să aibă un astfel de comportament;

c) inculpatul exercită presiuni asupra persoanei vătămate sau încearcă să realizeze o înţelegere frauduloasă cu aceasta;

d) există suspiciunea rezonabilă că, după punerea în mişcare a acţiunii penale împotriva sa, inculpatul a săvârşit cu intenţie o nouă infracţiune sau pregăteşte săvârşirea unei noi infracţiuni.”

         Potrivit alin. (2) al aceluiaşi articol, „măsura arestării preventive a inculpatului poate fi luată şi dacă din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că acesta a săvârşit o infracţiune intenţionată contra vieţii, o infracţiune prin care s-a cauzat vătămarea corporală sau moartea unei persoane, o infracţiune contra securităţii naţionale prevăzută de Codul penal şi alte legi speciale, o infracţiune de trafic de stupefiante, trafic de arme, trafic de persoane, acte de terorism, spălare a banilor, falsificare de monede ori alte valori, şantaj, viol, lipsire de libertate, evaziune fiscală, ultraj, ultraj judiciar, o infracţiune de corupţie, o infracţiune săvârşită prin mijloace de comunicare electronică sau o altă infracţiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani ori mai mare şi, pe baza evaluării gravităţii faptei, a modului şi a circumstanţelor de comitere a acesteia, a anturajului şi a mediului din care acesta provine, a antecedentelor penale şi a altor împrejurări privitoare la persoana acestuia, se constată că privarea sa de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.”

Potrivit alin. (3) al art. 202 C. proc. pen., “orice măsură preventivă trebuie să fie proporţională cu gravitatea acuzaţiei aduse persoanei faţă de care este luată şi necesară pentru realizarea scopului urmărit prin dispunerea acesteia”.

Din probele administrate în cauză respectiv dosarul de înmatriculare al ……………………..

• actul constitutiv și statutul …………………………
• adresa ……………. înregistrată la Primăria Municipiului Ploiești sub nr. 022345/19.12.2012,
• expunerea de motive a primarului Iulian Bădescu şi raportul de specialitate al ……………………… prin care se propun cooperarea ………….. cu ………………………………..
• raportul …………………. prin care a fost avizat proiectul H.C.L. nr. 466/20.12.2012, semnat de ………………………….
• procesul verbal al ședinței Consiliului Local Ploiești din 20.12.2012,
• Hotărârea Consiliului Locale nr. 466 din 20.12.2012 prin care s-a aprobat încheierea contractului de cooperare cu ……………………
• contractul de cooperare nr. 001456/21.01.2013 încheiat între ………………. prin primarul Bădescu Iulian și ………….. reprezentată de ………………………,
• Hotărârea Consiliului Local Ploiești nr. 142 din 08.04.2013 privind aprobarea bugetului local pe anul 2013 și actele referitoare la adoptarea acesteia,
• expunerea de motive a primarului Bădescu Iulian şi raportul de specialitate comun al …………………… prin care s-a propus adoptarea Regulamentului de punere în aplicare a prevederilor contractului de cooperare,
• raportul …………………. prin care a fost avizat proiectul H.C.L. nr. 219/27.06.2013, semnat de …………………………..
• procesul verbal al ședinței Consiliului Local Ploiești din 27.06.2013,
• Hotărârea Consiliului Local Ploiești nr. 219 din 27.06.2013 prin care s-a aprobat Regulamentului de punere în aplicare a prevederilor contractului de cooperare,
• Regulamentul de punere în aplicare a prevederilor contractului de cooperare încheiat la 28.06.2013, înregistrat la Primăria Municipiului Ploieşti sub numărul 11742 din 10.07.2013.
• Referatele nr. 1 din 26.06.2013 și nr. 11042 din 27.06.2013 întocmite de martora …………………… privind motivarea refuzului semnării raportului de specialitate,
• dispoziția nr. 2518/26.06.2013 emisă de primarul Bădescu Iulian prin care a solicitat ……………… semnarea raportului de specialitate,
• dispozițiile din 09.07.2013 emise de primarul Bădescu Iulian prin care a solicitat martorei …………….. semnarea regulamentului și a ordinului de plată nr. 1590 din 09.07.2013,
• referatele nr. 11715 și 11716 din 09.07.2013 întocmite de martora ………………. prin care a motivat refuzul semnării regulamentului și acordării vizei de control financiar preventiv,
• dispoziția nr. 3222 din 09.07.2013 emisă de primar privind efectuarea plății pe proprie răspundere,
• referatul nr. 18388 din 31.10.2013 întocmit de martora …………………privind refuzul acordării vizei de control financiar preventiv pentru plata în cuantum de 1.300.000 lei din 31.10.2013,
• dispoziția nr. 5351 din 31.10.2013 emisă de primar privind efectuarea plății pe proprie răspundere – ordinul de plată nr. 2507 din 31.10.2013,
• documentele de plată din 09.07.2013, 31.10.2013 și 17.12.2013 emise de municipiul Ploiești către …………….. în valoare totală de 8.000.000 lei,
• adresa nr. 135 din 27.01.2014 a …………. prin care se comunică faptul că urmare performanțelor sportive din anul competițional 2012-2013, ………….. a beneficiat de suma de 3.998.759,80 lei,
• adresa nr. 190 din 24.01.2014 transmisă de ……….. din care rezultă că ……………. a beneficiat pentru participarea și câștigarea Cupei României ediția 2012/2013 de suma totală de 1.108.501, 60 lei, iar pentru participarea la cupele europene de 420.000 euro,
• procesul verbal de inspecție nr. 58845 din 19.12.2013 al D.R.G.F.P. Ploiești încheiat la Primaria Municipiului Ploiești,
• raportul de constatare întocmite de specialistul Direcției Naționale Anticorupție la data de 26.02.2014 prin care au fost evidențiate prevederile legale încălcate în legătură cu încheierea contractului de cooperare și adoptarea regulamentului de aplicare a prevederilor acestuia, prejudiciul cauzat bugetului local și folosul necuvenit obținut de …………..
• declarațiile martorilor ……………………………,
• declarațiile consilierilor locali …………………., referitor la ședințele Consiliului Local Ploiești din 20.12.2012 și 27.06.2013,

–      declaraţiile persoanei cercetate, care nu a recunoscut săvârșirea faptei, rezultă indicii temeinice din care rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpatul a săvârşit  infracţiunilor de abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave având ca rezultat obţinerea pentru altul a unui folos necuvenit, prev. de art. 13² din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin.1 C.p. cu referire la art. 309 C.p. cu aplic. art. 35 alin.1 C.p. (2 acte materiale corespunzătoare contractului de cooperare și Regulamentului privind punerea în aplicare a prevederilor acestuia) şi a art. 5 alin. 1 C.p. şi luare de mită, prev. de art. 289 alin.1 C.p. rap. la art. 7 lit.a din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 5 alin.1 C.p.; cu aplicarea finală a art. 38 alin.1 C.p.

Astfel, întrucât din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpatul Bădescu Iulian a comis infracţiuni dintre cele prevăzute de art. 223 alin. (2) C.p.p., respectiv infracţiuni de corupţie şi alte infracţiuni pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani şi pe baza evaluării gravităţii faptelor, a modului şi a circumstanţelor de comitere a acestora (abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave săvârşit în mod repetat în exercitarea funcţiei de ales local al municipiului Ploieşti), a cuantumului ridicat al foloaselor pretinse (300.000 euro) şi primite cu titlu de mită (suma de 100.000 euro), precum şi a altor împrejurări privitoare la persoana acestuia (atitudinea procesuală de negare constantă a faptelor reţinute în sarcina sa), se constată că privarea lui de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.

Această stare de pericol este cu atât mai evidentă cu cât inculpatul îndeplineşte – încă – funcţia de primar al municipiului Ploieşti, în exercitarea căreia a săvârşit infracţiunile reţinute în sarcina sa, iar lăsarea sa în libertate ar putea constitui o premisă pentru comiterea altor infracţiuni de acelaşi gen, cu consecinţe patrimoniale asupra bugetului local al unităţii administrativ teritoriale.

Infracţiunea de luare de mită, prin natura ei şi prin gradul de pericol social abstract pe care îl implică, cu atât mai mult atunci când a fost comisă în strânsă legătură cu un abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave având ca rezultat obţinerea pentru sine ori pentru altul a unui folos necuvenit, creează un pericol concret pentru ordinea publică, având în vedere gravitatea acestui fenomen infracţional şi limitele ridicate de pedeapsă stabilite de lege, elemente de natură a stârni o reacţie de oprobriu general puternică, astfel încât într-o asemenea situaţie privarea de libertate se justifică, chiar şi în lipsa antecedentelor penale ale inculpatului (a se vedea în acest sens I.C.C.J., s. p., decizia nr. 2782 din 26 aprilie 2005; I.C.C.J., s. p., decizia nr. 234 din 13.01.2006).

Tribunalul va avea în vedere sensul noţiunii de indicii temeinice, respectiv existenţa unor date, informaţii care să convingă un observator obiectiv şi imparţial că este posibil ca o persoană să fi săvârşit o infracţiune. Caracterul rezonabil al suspiciunii se apreciază în funcţie de circumstanţele fiecărei cauze (C.E.D.O., hotărârea din 30 august 1990, în cauza Fox, Campbell şi Hartley contra Marii Britanii). Faptele probatorii care ar putea da naştere unei presupuneri rezonabile nu trebuie să fie de acelaşi nivel cu cele necesare pentru a justifica o condamnare (C.E.D.O., hotărârea din 7 aprilie 2005, în cauza Calleja contra Maltei).

Inclusiv jurisprudenţa CEDO a statuat posibilitatea ca, atunci când anumite infracţiuni prin gravitatea lor sau prin efectul pe care îl au asupra ordinii publice pot crea în cadrul societăţii o reacţie de nesiguranţă, de indignare în rândul publicului  (ceea ce este posibil în cazul unor fapte de natura celor comise de inculpat), să se poată dispune privarea de libertate a autorului, cel puţin pentru o perioadă determinată de timp.

Este adevărat faptul că starea de libertate este starea normală a unei persoane, însă în momentul analizării necesităţii luării unei măsuri preventive împotriva unui inculpat, instanţa trebuie să ţină seama de eventualele consecinţe ale acestei măsuri, astfel încât să existe un echilibru just între interesul particular al inculpatului de a fi cercetat în stare de libertate şi interesul general al societăţii de a fi descoperite faptele antisociale şi sancţionate persoanele responsabile de comiterea acestora.

Totodată instanţa constată că este respectată proporţionalitatea între gravitatea măsurii arestării preventive şi gravitatea faptei pentru care  inculpatul este cercetat.

         Astfel, solicitarea luării măsurii arestării preventive a inculpatului se circumscrie atât necesităţii continuării şi încheierii urmăririi penale, cât şi considerentelor exprimate în cele ce preced vizând înlăturarea unei stări de pericol pe care l-ar reprezenta lăsarea în libertate a acestuia.

       În ceea ce priveşte absenţa pericolului concret pentru ordinea publică pe care l-ar prezenta lăsarea inculpatului în libertate, judecătorul de drepturi şi libertăţi apreciază că această apărare nu este fondată.     

 În examinarea acestui aspect se are în vedere că nu se poate face abstracţie de pericolul social concret al infracţiunilor comise şi de gravitatea acestora, chiar dacă această noţiune nu se confundă cu condiţia vizând pericolul social concret pe care l-ar prezenta lăsarea inculpatului în libertate.

Or, toate elementele expuse mai sus formează convingerea judecătorului în sensul că, deşi noţiunile de pericol social concret al infracţiunii şi pericol social concret pe care îl prezintă lăsarea în libertate a inculpatului , nu se confundă şi nu se suprapun, cu toate acestea, ele se află în relaţie directă de interdependenţă, iar în soluţionarea propunerii de arestare preventivă, cele două aspecte se analizează simultan, în raport de conexiunea dintre ele.

Ca atare, nu s-ar putea susţine că lăsarea în libertate a inculpatului   nu prezintă nici un pericol concret pentru ordinea publică, din moment ce  probele administrate până la acest moment confirmă implicarea acestuia în săvârşirea infracţiunilor pentru care se efectuează cercetări.

Aşadar, măsura arestării preventive a inculpatului este pe deplin proporţională cu interesele ce vizează preîntâmpinarea repetabilităţii acestui gen de fapte şi cu cerinţele protecţiei publicului larg de consecinţele reluării unui ciclu infracţional extins.

Judecătorul de  drepturi şi libertăţi apreciază că măsura arestării preventive a inculpatului  este necesară, raportat atât la interesul public ce vizează buna administrare a justiţiei, dar şi la interesele protecţiei publicului larg faţă de riscul repetării faptelor, pericolul social al unor astfel de fapte, reclamând, cel puţin în această fază procesuală, adoptarea unor măsuri preventive de natură să înlăture riscul repetabilităţii acestui gen de fapte.

          Judecătorul de drepturi şi libertăţi la aprecierea pericolului concret pe care lăsarea in libertate a inculpatului  ar reprezenta-o, are în vedere şi rezonanţa pe care astfel de fapte o au in societate, vedere şi reacţia societăţii la asemenea fapte, prin care au fost lezate relaţiile sociale a căror formare, desfăşurare şi dezvoltare normală impun comportarea onestă a fiecărui funcţionar în raporturile de serviciu, precum şi la combaterea faptelor de venalitate care aduc atingere credibilităţii de care trebuie să se bucure instituţia în care acesta îşi desfăşoară activitatea.

Apărările inculpatului în sensul că nu a  comis infracţiunile, nu pot fi reţinute acestea necoroborându-se cu probatoriul administrat în cauză, nu prezintă relevanţă în faţa gravităţii faptelor comise, ca de altfel şi lipsa antecedentelor penale.

         Faţă de aceste considerente, în baza art. 202  C. proc. pen., art. 223 alin. (1) C. proc. pen. şi art. 226 C. proc. pen., va admite propunerea Parchetului de pe lângă Tribunalul Prahova şi va dispune arestarea preventivă a inculpatului Bădescu Iulian pentru o durată de 30 de zile începând cu data de 04.03.2015 până la data de 02.04.2015 inclusiv

În baza art.275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare avansate de stat vor rămâne în sarcina acestuia.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

DISPUNE:

În  baza  disp art.226 Cod proc. penală, admite propunerea formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcția Națională Anticorupție – Serviciul Teritorial Ploiești, şi în consecinţă:

          În baza disp.art.226 alin.1 şi 2 Cod proc. penală rap. la art.223 alin.2 Cod proc……………………………….., pe o perioadă de 30 de zile,  începând cu data de 04.03.2015 şi până la data de 02.04.2015, inclusiv.

Dispune emiterea mandatului de arestare preventivă a inculpatului.

În baza art.275 alin. 3 C. proc. pen., cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia. 

         Cu drept de contestaţie în termen de 48 de ore de la comunicare .

         Cercetată şi pronunţată în camera de consiliu, azi, 04.03.2015, ora 16,00.

JUDECĂTOR DE DREPTURI ŞI LIBERTĂŢI,                                GREFIER,

                        DINU IULIAN                                         IVĂNESCU GABRIELA