Zăpuşeala de afară a adus în cabinetul meu un bărbat între două vârste, cu o atitudine de câine plouat (paradoxal nu?) deşi în spatele ochilor negri un foc mânios stătea gata-gata să inflameze aerul bun şi răcoros dintre noi… Am zis întâi că o fi disconfortul caniculei de afară dar după primele cuvinte am înţeles: “Nu mai pot! Orice aş face, ea nu e mulţumită… Dacă stau mai mult la serviciu, se bosumflă că nu-i acord timp, n-o ajut la treabă, o las cu copii “pe cap”… Dacă vin devreme, bombăne că n-avem bani destui, că s-au scumpit toate, că altele au soţi ce “prestează” două joburi numai să fie familia mulţumită şi să trăiască “decent”… Oricum o dai nu e bine şi dacă se face puţină linişte poţi s-auzi cum “glasuri mici de rândunici” asigura back-up mamei lor: “Tati când ne iei şi nouă…? Că aşa a zis mamă, că ne iei… Tatiii toţi copiii au…”
“Banul este ochiul dracului”… “Time it’s money”… “Banii n-aduc fericirea”… Şi totuşi, “money makes the world go round”, nu-i aşa?
Auzim multe despre bani şi creştem în cultul sau dispreţul faţă de ei însă tot prin ei ne exprimăm dorinţele, nevoia de angajament, de răzbunare şi recompensa. Această putere secretă a banilor ne uneşte pe noi toţi – fraţi şi surori, părinţi şi copii, soţi şi soţii, tineri şi bătrâni – în iubire, invidie, mânie sau compasiune. Folosim banii ca arma secretă în nesfârşitele conflicte latente, nerezolvate, legate de sex, iubire şi putere, nu numai în relaţiile sociale ci şi în familie, în patul conjugal, în intimitatea căminului. Banii sunt daţi doar pentru a fi luaţi înapoi mai târziu, promişi dar arareori primiţi, reţinuţi şi apoi acordaţi dincolo de aşteptări.
Ce nu va spune nimeni este faptul că problemele financiare sunt adesea vârful aisbergului, mascând probleme ascunse, mult mai profunde, dintre membrii unei familii. Banii pot sta şi la baza altor conflicte legate de iubire şi echitate. Poate pentru că încă există un tabu social legat de discuţiile despre relaţia fiecăruia cu banii? Pentru că de cele mai multe ori este considerat “de prost gust” să vorbeşti despre cât costă lucrurile importante din viaţa ta sau despre salariul său averea cuiva, ba mai mult eşti catalogat că materialist, criticat ca invidios, oportunist sau egoist?
Banii nu sunt un subiect discutat explicit între părinţi şi copii, soţi şi soţii, fraţi şi surori, prieteni buni sau chiar între terapeut şi pacient… E drept sunt puţini terapeuţi care deşi abordează deschis subiecte legate de putere sau sex, în privinţa banilor au rezerve şi evitări… De ce? Fiindcă banul a venit în conştiinţa noastră că ceva malefic şi cu conotaţii dezagreabile… Însuşi Freud a recunoscut la un moment dat că banii au o semnificaţie secretă dar negativă, simbolizând excrementele (sic). E posibil ca şi din acest motiv banii să fie un subiect nepoliticos de conversaţie în multe situaţii sociale. Cu toate acestea banii stau la baza vieţii de cuplu şi de familie. Soţ – soţie, părinte – copil, frate şi sora, se pot lupta cu înverşunare pentru şi din cauza banilor, pentru că reprezintă un instrument de putere, control, siguranţă şi libertate, la fel sau chiar mai puternic decât sexul, iubirea sau statutul persoanei. Nici părinţii nu ştiu adesea cum să le vorbească copiilor despre bani, cum să le dea bani şi când să îi refuze, iar soţii se pot certa între ei pentru cât ajutor să acorde fiecărui copil în parte. Şi uite aşa transmit subtil o disfuncţie, o aversiune şi un mod conflictual de relaţie cu ceilalţi în privinţa banilor dar şi cu banii înşişi. Mulţi divorţând afla cu amărăciune că mariajul este legat de bani şi este o legătură greu de tăiat.
Toate astea pentru că banii sunt o formă de energie, o forţă motrice a civilizaţiei noastre. O forţă nouă însă, fiindcă n-a fost dintotdeauna aşa. În timpuri trecute, energia care susţinea tranzacţiile umane era pământul, sau animalele din gospodărie, sau sclavii, sau apa, sarea, fierul, aurul, armele. Apoi femeile şi copiii erau tot energii ce susţineau tranzacţiile noi sau păstrarea garanţiei tranzacţiilor anterioare… Istoria e plină de exemple… Toate religiile au în spate războaie, crime, jertfe şi ofrande pentru şi din cauza banilor… Toate statele au trezorerii şi rezerve valutare în bani şi au avut din vechime depozite, averi, tranzacţii dar şi sacrificii în numele banului. Şi atunci de ce evităm să discutăm deschis despre bani? De ce “învelim” sau evităm subiectul ca fiind inadecvat, jenant şi nedemn cu toate că toţi trăim cu şi prin bani? Şi tot ei ne fac viaţa imposibilă cu cât evităm mai mult problema? Banii au multiple semnificaţii şi tranzacţionează cam totul între noi oamenii… Ştiu, sună neplăcut şi cu siguranţă mulţi dintre voi vor avea reacţii de apărare şi combatere la afirmaţia mea. Tocmai de aceea de astăzi vom discuta pe îndelete, rând pe rând, toate semnificaţiile şi tranzacţiile umane ce sunt instrumentate subtil sau pe ascuns prin bani.
Revenind la cazul de început, banul ca timp şi ajutor acordat avea în spate de fapt ideea că munca lui este mai uşoară decât munca ei, că de fapt el e cel care doar aduce resurse iar ea e cea care slugăreşte. Mai bine spus, cei doi se simţeau în poziţie de el-up iar ea-down. Era un conflict de putere între cel puternic – el şi cea slabă şi neputincioasă – ea şi ca atare el trebuia atacat ca amândoi să se simtă egali. De ce? Fiindcă aşa se întâmpla înainte în familia de origine şi asta trebuia răzbunat cu orice preţ… Evident era imposibil dar ei nu realizau asta şi erau la un pas de divorţ acuzându-se reciproc de lipsa de respect şi înţelegere… De iubire nici nu mai putea fi vorba iar copii deja erau arme suplimentare instrumentate de amândoi şi puşi în linia întâi ca interfaţa de atac reciproc. Soluţii? Destule în funcţie de valorile şi disponibilitatea fiecăruia dintre ei… Sunt multe cupluri în situaţii asemănătoare în care sexul, ataşamentul, relaţia şi echilibrul interior se clatină până la colaps din cauza unui conflict ce are la baza banul… Ce nu ştiu ei încă este faptul că nu chiar totul este pierdut. Totul este să accepte idea că există soluţii, ceea ce acest cuplu a făcut când a cerut consilierea şi astfel a reuşit să rămână sudat împreună cu copii, în termeni diferiţi, mult mai limpezi şi mai sănătoşi pentru fiecare în parte. Ba chiar cu bonusul de a lămuri copiilor un subiect important în viaţa şi educaţia lor viitoare, subiect care ar fi generat mai devreme sau mai târziu un alt tip de conflict. Mai mult, a înflorit ataşamentul de odinioară şi banul a căpătat şi o semnificaţie pozitivă binemeritată de amândoi.
Până la urma dracul nu e chiar aşa de negru dacă are ochii de aur, nu?
