Un șofer drogat a fost oprit la un control de rutină, un șofer drogat a intrat cu mașina într-un cap de pod, un șofer drogat a ucis pietoni nevinovați. Și lista continuă, toate aceste titluri de știri având în comun același ”element” – șoferul drogat. Ceva lipsește din această serie de groază, care nu doar că nu se termină, ci se amplifică.
Nu există zi fără știri cu șoferi drogați. Chiar când începusem să scriu aceste rânduri, un coleg îmi spunea că tocmai a primit o informație despre un șofer de 19 ani, surprins de radar în timp ce conducea pe DN1 cu peste 130 km/h. A fost oprit la timp…
Am insistat asupra problemelor grave ale sistemului, cel care le permite drogaților aflați la volan să își vadă ”liniștiți” de treabă, cu excepția cazurilor când comit accidente mortale, cazuri în care intervine ”Legea Anastasia” și nu mai pot scăpa cu pedepse cu suspendare. Chiar și în aceste cazuri veți vedea avocați abili care știu cum să îi facă scăpați pe unii, pe motiv de iresponsabilitate.
O mențiune trebuie făcută și în privința unor rezultate pozitive la DrugTest, infirmate ulterior la analiza sângelui. Sunt însă excepții și trebuie tratate ca atare.
Ne concentrăm mult pe efect și aproape deloc pe cauză
Șoferi care conduc sub influența drogurilor au existat și vor mai exista. Sunt peste tot în lume și nu ne facem iluzii că fenomenul va fi eradicat. A devenit ceva mai vizibil la noi pentru că se utilizează mai mult DrugTestul. În plus, au fost mediatizate intens și accidentele produse de drogați, unele dintre ele fiind înfiorătoare, precum cel de la 2 Mai.
Se va modifica și legislația. Presiunea publică susținută de mass media nu dă semne să scadă și nici nu trebuie să o facă. Doar așa vor fi obligați politicieni să înăsprească legislația și mai ales să o facă aplicabilă. Legi existau, dar știți foarte bine cum (nu) erau aplicate.
Spuneam că ne concentrăm mult pe efecte, ceea ce nu este deloc rău, dar neglijăm cauza. În cazul de față cauza pornește de la liniștea de pe piața drogurilor. Apar rareori știri despre capturi semnificative, despre destructurări de rețele. Acolo-i buba și acolo-i neputința. Și cum să ai pretenția limitării fenomenului, când ai văzut șefi din poliție, la ceas de seară, negociind cu interlopii pentru ”calmarea spiritelor”? E loc de negociere cu unii dintre cei despre care se știe că se află la originea traficului de droguri? Uite că este…
Iată și câteva date despre amploarea fenomenului consumului de droguri, date care creionează situația traficului
Agenţia Naţională Antidrog – date de referință pentru întreg anul 2022: Principalele droguri consumate în România – 10,7% dintre cei cu vârsta cuprinsă între 15-64 ani au consumat cel puţin un tip de drog ilicit de-a lungul vieţii (consum experimental), în timp ce 6% dintre ei au consumat și în ultimul an (consum recent).
Se remarcă o încetinire a ritmului de creştere a consumului pentru majoritatea drogurilor ilicite, excepţie făcând consumul de noi substanţe psihoactive (NSP). Cele mai mari rate de consum se observă în rândul populaţiei tinere (15-34 ani). Adolescența este perioada cu vulnerabilitatea cea mai mare la inițierea consumului de droguri, cea mai mică vârstă de debut fiind declarată pentru consumul de noi substanțe psihoactive (13 ani).
Canabisul continuă să fie unul dintre cele mai consumate droguri în România, atât de populaţia generală (locul 2 în clasamentul celor mai consumate droguri ilicite din România, după noile substanţe psihoactive), cât şi de populația școlară.
La nivel regional, indiferent de tipul drogului consumat, cele mai mari prevalenţe ale consumului de droguri se înregistrează în regiunea Bucureşti/ Ilfov.
Dezastrul produs de șoferii drogați sau beți, în ultima perioadă, în România
O medie de șase șoferi prinși drogați la volan zilnic, în România, aproape 1.300 opriți în trafic în prima jumătate a anului. Cinci oameni uciși, iar alți cinci răniți grav de șoferii aflați sub influența substanțelor psihoactive până în august, inclusiv.
Putem restrânge perioada de referință, pentru a vă face o imagine asupra situației de moment: doar în ultimele 3 zile, pe șoselele din România, au fost depistați 120 de șoferi care conduceau sub influența drogurilor, unii dintre ei combinând drogurile cu alcoolul.
Dacă ”doar atâți” șoferi au fost depistați, am putea să ne imaginăm câți au condus în astfel de stări. Estimări pentru o situație reală sunt imposibil de făcut.
Conform rapoartelor DIICOT, în ultimul deceniu, cauzele de soluționat privind traficul de droguri s-au triplat în România, de la aproximativ 6500-7000 de spețe în urmă cu 10 ani la peste 21.000 în 2022. Numărul rechizitoriilor s-a triplat, în timp ce numărul persoanelor judecate a crescut de 2,5 ori, iar cel al persoanelor arestate a crescut de 1,5 ori.
România pare să se transform dintr-o țară de tranzit într-o piață de consum. În privința vârstei consumatorilor, raportul DIICOT din 2022 arăta că sunt consumate droguri încă din gimnaziu (11-14 ani), comparativ cu raportul din 2019 care dădea drept cea mai mică vârstă 16 ani și o medie de debut de 22,3 ani.
Și dacă minorii au acces facil, ne imaginăm lesne ce se întâmplă în cazul adulților. Din păcate, mulți dintre aceștia conduc, iar consecințele se văd ca fiind din ce în ce mai grtave și mai numeroase.
