Sunt multe cazuri de abuzuri în România, de multe sunt convins că deocamdată nu am aflat, dar cel din Ilfov a reușit să depășească orice imaginație. Sunt câteva elemente care ar trebui să dubleze cel puțin numărul persoanelor inculpate, deocamdată fiind 24. De ce? Pentru că nu doar administratorii și angajații centrelor de așa-zisă îngrijire pentru persoane vulnerabile se fac vinovați, ci și reprezentanții autorităților din sfera asistenței sociale.
”Când au sosit la noi, am rămas șocați de starea precară în care se aflau. Ca și cum ar fi fost închiși și uitați într-un container. Deshidratați, slabi și extrem de murdari. Investigațiile medicale au depistat în două cazuri obiecte străine în stomac. Nasturi și mărgele. Probabil că de foame și-au mâncat hainele”, a declarat un medic de la Spitalul Gerota, șocat de ceea a constat la primirea victimelor abuzurilor de la căminele de îngrijire din Ilfov.
Citește AICI știrea despre inculparea a 24 de persoane în dosarul abuzurilor inimaginabile de la trei centre de îngrijire pentru persoane vulnerabile din Ilfov
Cazul care te îngrozește este abia la început, deși faptele au fost comise ani la rând, fără ca cineva să se sesizeze. Tocmai aceasta este și problema, cea care dă o dimensiune mult mai gravă cazului: neimplicarea autorităților este echivalentul complicității la fapte deosebit de grave.
Iată ce spun cei de la DIICOT despre situația găsită la descinderi: ”Începând cu luna noiembrie 2020, în judeţul Ilfov, ar fi fost constituite două grupuri infracţionale organizate, în scopul exploatării persoanelor cu dizabilităţi sau aflate în situaţii vulnerabile, exploatarea victimelor fiind realizată prin supunerea la tratamente inumane ori degradante, prin exploatarea muncii neremunerate a acestora, prin constrângere şi exercitare de acte de violenţă fizică.
Exploatarea ar fi fost realizată şi prin lipsirea de hrană suficientă şi adecvată nutriţional, prin lipsa sau neadministrarea tratamentului medical adecvat diagnosticului fiecărui beneficiar, prin lipsa îngrijirii şi asigurarea igienei beneficiarilor care nu aveau capacitatea fizică/psihică de autoîngrijire, concomitent cu ţinerea acestora în stare de aservire faţă de membrii grupurilor infracţionale organizate, în vederea obţinerii de către liderii grupărilor şi de către ceilalţi membri a unor foloase patrimoniale pe nedrept.”
Așadar, timp de mai bine de doi ani și jumătate, în cele trei centre au fost comise ororile descrise de DIICOT și nimeni nu a știut
Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități a transmis o adresă către Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială (ANPIS), prin care a propus retragerea licenței de funcționare a celor două centre.
Aaa… avem o Autoritate Națională în domeniu. E bine de știut asta. O autoritate care trimite o adresă post-factum.
Premierul Marcel Ciolacu s-a declarat „revoltat” de ororile la care au fost supuşi batrânii internaţi în centrele rezidenţiale de îngrijire şi asistenţă socială: ”Este inadmisibil ca în România zilelor noastre să se întâmple astfel de atrocităţi faţă de oameni lipsiţi de apărare! Este scandalos ca nişte indivizi lipsiţi de suflet şi de repere morale să profite de situaţia dificilă a unor persoane vulnerabile, pentru a deturna în beneficiul propriu fondurile alocate din bugetul de stat. În această dimineaţă, am cerut tuturor instituţiilor cu atribuţii în domeniu – ANPC, ANSVSA, ANPIS, ANPDPD, DSP – să declanşeze urgent o acţiune naţională de control în toate centrele de îngrijire şi asistenţă din România, finanţate din bani publici.”
Aaa… deci avem mai multe autorități. Bine, asta știam că plătim o armată de agenți constatatori post-factum, dar e bine că premierul se arată ”revoltat”.
Dacă eram premier, nu mă arătam revoltat. Nu așa cum s-a arătat Marcel Ciolacu. Revolta s-ar fi manifestat în sensul în care trimiteam controale la ”autoritățile” trimise acum în control. Să explice cum de timp de doi ani și jumătate nu au călcat în control pe la acele centre ale ororilor sau au călcat, dar nu au văzut, ceea ce și un copil poate vedea. Sau au văzut dar pentru ”sume modice” s-au văzut că nu văd. Așa s-ar fi manifestat ”revolta” unui premier.
Din cercetări a reieşit că, din 2021 şi până în prezent, două instituţii publice publice cu responsabilităţi în domeniul asistenţei sociale şi protecţiei copilului ar fi atribuit unei asociaţii, care nu deținea licență de funcționare, mai multe contracte de prestări servicii sociale de tip rezidenţial pentru persoanele adulte, încadrate în grad de handicap, cu încălcarea prevederilor Legii nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, cauzând bugetului propriu un prejudiciu de peste 3,5 milioane de lei.
Nu este suficient să cercetezi două instituții publice doar pentru atribuirea unor contracte. Cercetarea este obligatoriu să vizeze instituțiile ”oarbe” care nu au verificat activitatea căminelor.
Potrivit investigației, o organizație înființată de persoane apropiate Gabrielei Firea primea 30.000 de euro pe lună de la Primăria Sectorului 3, condusă de Robert Negoiță, pentru a îngriji persoane încadrate cu grad de handicap într-un azil din Pipera, Voluntari, dar, de fapt, serviciile medicale nu erau oferite.
Este vorba despre Centrul „Armonia” al Asociației Sfântul Gabriel cel Viteaz, deținut de Ligia Enache și Ștefan Godei, apropiați ai Gabrielei Firea și soțului ei, Florentin Pandele, edilul orașului Voluntari, conform jurnaliștilor de investigație.
Apropiați sau nu, soții Firea-Pandele au negat orice implicare în acest caz și orice legătură cu persoanele implicate. Nici nu are vreo importanță că sora Gabrielei Firea era șefa Serviciului de Asistență și Protecție Socială Ilfov, în perioada ororilor pe care ”autoritatea” în cauză nu le vedea. În fond, fiecare răspunde pentru propriile acțiuni.
În alt centru din Afumați, condițiile inumane în care trăiau bătrânii au fost semnalate Direcției Generale de Asistență Socială și Protecție a Copilului (DGASPC) Ilfov, iar Răzvan Țicu, șeful serviciului care gestionează problemele adulților cu dizabilități, a venit, a văzut și a spus că nu i se pare deloc grav. Ce putea să fie grav să trăiești între ploșnițe, în fecale și urină?
Sunt multe elemente care șochează în acest caz, dar cel mai mult a reușit ”cu succes” să mă șocheze ministrul de Interne, Cătălin Predoiu
Încă din start trebuie spus că domnul Predoiu este abia uns ministru de Interne. A fost la Justiție, dar justiția ar fi trebuit să acționeze abia după ce MAI-ul își făcea treaba, iar MAI-ul era în acea perioadă sub bagheta dirijorului Lucian Bode, preocupat mai mult de lucrările de doctorat și mai puțin de niște amărâți umiliți și torturați.
Prins în vâltoarea scandalului de acum, picat oarecum ca musca în laptele stricat de la centrele de îngrijire, actualul ministru MAI, Cătălin Predoiu, comite una bucată gafă de zile mari:
„A fost o anchetă complexă, a durat ani de zile, dacă nu mă înşel, şi un astfel de probatoriu nu e uşor de strâns. O intervenţie pripită a poliţiştilor, înainte de a strânge suficient probatoriu încât să asigure o inculpare cu succes, poate conduce la compromiterea cazurilor. Întotdeauna există această tensiune între nevoia de a interveni mai rapid, dar, în acelaşi timp, de a asigura toate probele, astfel încât mai târziu dosarul să nu se prăbuşească literalmente din punct de vedere juridic în instanţă.”
Ce avem noi, aici? O explicație care are logică din punct de vedere polițienesc, dar nu are nicio scuză din punct de vedere uman.
Cum se traduce ”o anchetă care a durat ani de zile, ca să asigure o inculpare cu succes”? Se traduce așa: ce contează că bieții oameni erau tratați inuman, că erau practic torturați, dacă prioritatea noastră era să strângem probe… în ani de zile. Deci bietele suflete neajutorate au fost lăsate ca momeală, cu sacrificii inacceptabile, ca să iasă dosarul… beton.
Arătăm de parcă ne-am, născut ieri? Să nu uităm că scandalul a fost iscat de o investigație jurnalistică făcută de Centrul de Investigații Media, apărută la începutul acestui an. Să fi fost posibil ca jurnaliștii să nu fi știut că polițiștii filau de zor inculpații de azi? Așa să fie… Dar chiar și așa, avem suficientă experiență cu situații grave în care primează integritatea persoanelor implicate, dreptul lor la viață. O descindere serioasă pe baza sesizărilor de la care ar fi pornit cercetarea ”de ani buni”, s-ar fi făcut imediat ce existau primele informații despre persoane abuzate, mai ales persoane aflate în imposibilitatea de a se apăra.
Sper ca domnul Predoiu să nu apară și să spună că declarația a fost scoasă din context. Măcar sper asta. Și nu contest că oamenii de la DIICOT și-au făcut treaba, altfel decât a prezentat-o ministrul în cel mai nefericit mod cu putință.
Dincolo de gafele oficialilor, realitatea e una: TOTUL E DESPRE BANI
Și sunt mulți bani la mijloc. Pe lângă plata lunară de mii de lei, se accesează fonduri, se primesc tot felul de ajutoare. Și cum este necesar ca treaba să meargă, adică ”autoritățile” să închidă închidă ochii prin deschiderea buzunarelor, e nevoie de și mai mulți bani de împărțit cu unii dintre angajații acestor autorități. De aici și ”nevoia” administratorilor de a tortura și de a pune la muncă niște bătrâni cu dizabilități.
Ciolacu a ordonat controale în toată țara la centre similare. Nu vi se pare un scenariu ca în cazul Colectiv. Răul a ieșit la suprafață, facem puțin circ cu astfel de controale, cum au fost controlate atunci toate cluburile, apoi lumea uită și nimic nu se va schimba.
Se poate schimba ceva, dacă nu trimiți DGASPC-ul din Ilfov în control, ci dacă trimiți control la DAGASPC, direcție care avea obligația să controleze periodic dar nu a făcut-o. Sau a făcut-o și n-a văzut? Sau a văzut și s-a făcut că nu vede?…
