Operațiunea Tidal Wave, cunoscută drept „valul nimicitor” ar fi putut șterge Ploieștiul de pe fața pământului. Cu mult înainte de atacurile aeriene americane, a fost pus la cale un plan strategic amănunțit pentru a deruta inamicii. Strategia a vizat nu doar mascarea unor obiective și folosirea unor dispozitive de ceață, ci chiar construirea unei copii fidele a orașului, inclusiv a rafinăriilor, din carton și tablă, pentru derutarea inamicului.
Timp de un an, în perioada 1 august 1943 – 19 august 1944, Ploieștiul, considerat zonă strategică, ca urmare a prezenței rafinăriilor care înconjurau orașul, a fost ținta atacurilor aeriene americane. Pierderile din timpul bombardamentelor au fost imense, însă strategia româno-germană a dus la salvarea multor vieți omenești.
În „Marea Carte a Ploieștiului” (Vol. I) la capitolul distrugeri, sunt menționate 8.989 de imobile și 103 edificii distruse, 817 morți, 747 de persoane rănite, dar și 23.260 de persoane sinistrate. Distrugerile produse industriei petroliere, ca urmare a bombardamentelor americane și britanice, au fost estimate la 26,689 miliarde de lei.
Cu siguranță, pierderile de vieți omenești și de pagube materiale ar fi fost cu mult mai mari, dacă nu ar fi existat o adevărată strategie pentru dejucarea planurilor americanilor.
Puțini știu însă că una dintre strategii a vizat realizarea, în zona Dumbrava – Radila – Trestieni, a unui „Ploiești fals”, copie fidelă a orașului, totul realizat din carton și tablă.
Pe lângă machetele care sugerau casele din Ploiești, au fost ridicate inclusiv false rafinării, care respectau întocmai cele mai mici detalii ale instalațiilor de rafinare ale petrolului realizate pe raza Ploieștiului.
„Ploieștiul a avut două copii ale rafinăriilor. Una din ele era în zona de sud – est, la Tăriceni, și mai era una în zona de sud-vest, la Trestieni. Strategia a dat oarecum randament pentru că și Ploieștiul era greu de vizat. Era înconjurat de generatoare de ceață și în momentul alarmelor. Ceața înconjura Ploieștiul și nu se vedea nimic. Americanii n-au știut cum arată Ploieștiul văzut de sus în timpul războilului. Au ajuns românii și germanii cu aceste rafinării false la o asemenea detaliere încât aruncau și parașute luminoase pe timp de noapte”, ne-a povestit Dan Melinte, unul dintre cei care au făcut o adevărată pasiune din a aduna date cu privire la atacurile aeriene din Primul Război Mondial și din cel de-al Doilea Război Mondial.
Pentru imaginea completă cu privire la strategia de protejare a Ploieștiului trebuie menționat faptul că strategia pusă la cale a fost extrem de detaliată. Din păcate, istoricii spun că orașul fantomă a fost deconspirat la scurt timp de la primele bombardamente, însă rolul său a fost considerat important pentru protejarea de vieți omenești.
