Sezonul 1965-1966 a fost ultimul câștigat de Petrolul și al patrulea din istorie, după cele din 1930 (sub denumirea Juventus, înaintea mutării echipei de la București), 1958 și 1959. La 10 iulie 1966, deci în urmă cu fix șase decenii, s-a tras cortina peste acel sezon, Petrolul fiind declarată oficial campioană, chiar dacă, inclusiv matematic, echipa își adjudecase trofeul cu aproape o lună înainte.
Din articol
Petrolul a început ediția respectivă, în august 1965, cu două victorii, dar a cedat pasul Rapidului, care avea 19 de puncte după 11 mecuri și 5 puncte avans față de ploieșteni. După alte patru meciuri, petrolistii au trecut pe primul loc, iar meciul direct avea să fie decisiv.
Virgil Dridea a adus victoria cu Rapid, printr-un gol din corner
Momentul de cotitură a avut loc pe 31 martie 1966. Petrolul a întâlnit Rapid pe stadionul Ilie Oană, în fața a peste 20.000 de spectatori. Partida a fost decisă de golul marcat de Virgil Dridea, direct din corner, în minutul 69, o reușită care a adus victoria și a deschis drumul spre trofeu.
„La 0-0, în repriza a doua, am avut corner de pe dreapta, pe care l-am executat. Am tras direct la poartă, pentru că am simţit că pot marca. Mingea a avut o traiectorie perfectă. O boltă înaltă, portarul a intrat pe sub minge şi asta a fost. S-a terminat 1-0, iar Petrolul a scăpat, încă de atunci, în câştigătoare. Exersam la antrenamente astfel de execuţii. Era specialitatea casei. Cu Rapid a fost cel mai important gol marcat de mine din corner, dar am mai avut astfel de execuţii. Am dat un gol identic în 1963, cu Dinamo, într-un meci la Braşov, în «sferturile» Cupei. Am învins cu 2-0”, a povestit regretatul Puiu Dridea (1940-2022), într-un interviu pentru Libertatea, acordat peste ani.
Petrolul a terminat campionatul cu 6 puncte avans față de Rapid, permițându-și și un eșec rușinos în ultima etapă la Cluj.
Ioan Chirilă a zugrăvit în termini laudativi Petrolul
În revista „Sport”, apărută în iulie 1966, Ioan Chirilă a făcut o analiză a acelui titlu câștigat de Petrolul, al treilea în opt ani, de această dată cu Constantin Cernăianu antrenor,
„Remarcabil este faptul că acum un an și ceva Petrolul era o echipă fără nume. Badea era un jucător de divizie și atât. Dridea apusese, Moldoveanu nu trecuse examenul Bucureștiului, Dragomir venea de la Siderurgistul, Mocanu se descalificase pe extremă, Boc era mai nimic, Pahonțu îmbătrânise, iar Florea și Ionescu figurau printre jucătorii cărora urma să li se dea drumul.
Care este situația astăzi? Ionescu a ajuns portarul titular al naționalei, Pahonțu a devenit maestru emerit în anul de ascensiune al echipei sale, Boc e titular la tineret, Florea a îmbrăcat treningul omului de lot A, Mocanu a realizat spectaculosul salt de la rezervă la club la titular la națională, Dragomir bate cu insistență de «nouă-nouă-nouă-nouă» la porțile echipei naționale, Dridea a îmbrăcat din nou tricoul naționalei, iar Badea a devenit câmpul magnetic al echipei sale.
A rezultat cel mai categoric succes al ploieștenilor: 6 puncte avans, la final, față de Rapid, învins în retur cu un gol direct din corner semnat de Virgil Dridea! Armele decisive: 6 jucători au evoluat în toate cele 26 de partide, alți patru au bifat cel puțin câte 20 de jocuri. Iar apărarea Ionescu – Pahonțu, Boc, Florea, Mocanu a fost integralistă!”, a scris cel mai mare cronicar sportiv din istoria României.
Trei metri de stofă pentru câștigarea campionatului
Mircea Dridea, Gheorghe Pahonțu și Vasile Sfetcu au obținut atunci al treilea titlu cu Petrolul, după cele din 1958 și 1958. Virgil Dridea a fost la al doilea titlu (1959 și 1966), iar restul au câștigat campionatul în premieră.
Mircea Dridea, cel mai mare jucător din istoria Petrolului, a dezvăluit că la vremea respectivă nu banii erau importanți
„Fotbalul se juca de plăcere. Era o obligație față de suporteri, față de oraș. Nu era o industrie, ca acum. În 1966, Petrolul era mândria unui oraș muncitoresc. Eram o echipă de băieți crescuți printre rafinării. Nu eram vedete, eram oameni care jucau cu sufletul. Am fost recompensați cu câte trei metri de stofă, pentru câștigarea campionatului. O confirmare a valorii era faptul că patru jucători de la Petrolul evoluau la națională”, a dezvăluit seniorul fotbalului prahovean, care a împlinit 89 de ani în luna aprilie.
Lotul care a câștigat titlul din 1966
Portari: Mihai Ionescu, Vasile Sfetcu
Jucători de câmp: Gheorghe Pahonțu, Alexandru Badea, Mircea Dridea, Virgil Dridea, Alexandru Boc, Alexandru Crișan, Octavian Dincuță, Petre Dragomir, Drăgan, Gheorghe Florea, Constantin Frățilă, Eduard Iuhasz, Mihai Mocanu, Costică Moldoveanu, Dumitru Munteanu, Eugen Stoicescu
Antrenori: Constantin Cernăianu, Nicolae Marinescu
Clasamentul final al ediției 1965-1966
- Petrolul 38 puncte
- Rapid 32 puncte
- Dinamo București 28 puncte
- Dinamo Pitești 28 puncte
- Steagul Roșu Brașov 27 puncte
- CSMS Iași 27 puncte
- Știința Cluj 27 puncte
- Universitatea Craiova 26 puncte
- Farul 24 puncte
- UTA 24 puncte
- Politehnica Timișoara 23 puncte
- Steaua 22 puncte
- Crișul Oradea 20 puncte
- Sidelurgistul 20 puncte
Se acordau două puncte la victorie și un punct la egal.
